Nu imi place sa fac sport, iar prima zi la sala e intotdeauna un chin, orice as face. Imi place sa fac cate ceva doar cand am chef: sa ies cu bicicleta- daca s-ar putea fara sa o car 5 etaje, sa ma dau cu rolele – dar fara viteza, si sa inot- a se citi "sa ma balacesc". Cum prietenele dietetice mi-au spus ca nici una nu ajuta daca nu e facuta constant si constiicios, am hotarat ca e timpul sa pun piciorul in prag. Adica in sala. Zis si facut. Si a fost prima zi de miscare. Am ales tae bo pt ca primisem cadou de la Mos Craciun o luna de abonament (omg, acum realizez unde am ajuns daca pana si Mos Craciun mi-a facut un astfel de cadou). Mai facusem ceva de genul asta in vara, cred ca vreo 2 luni, cand imi dadusem seama ca am ajuns sa iau proportii. Si m-am oprit. Scuzele? Nu imi place sa merg singura la sala, e prea cald afara, am lucruri mult mai importante dupa program. Scuzele astea au fost foarte infame, m-au ademit, m-am lasat de sala si drept premiu mi-au adus niste kilograme in plus, incat picioarele mele silfide, de egreta, abia mai puteau tine greutatea corpului. Acum am o saptamana de cand fac miscare si deja ma simt mai bine. Prima sedinta la sala a fost horror, aveam senzatia ca nu voi reusi si chiar ajunsesem sa ma intreb cum de am facut eu sport vreodata. Insa ma felicit ca nu am renuntat (uneori cred ca trebuie sa mai faci si asta, chiar daca lauda de sine nu miroase a bine). Am fost si a doua zi si uite asa am ajuns intr-o saptamana de 4 ori in sala de gimanstica. Si voi merge in continuare, desi astazi lipsesc. M-a prins zapada departe de casa mea. BrB, ma duc sa fac niste abdomene, pe astea le pot face si singura. Ne citim data viitoare. Cu drag, Egreta. Distribuie articolul pe: