Hrisca este adesea confundata cu cerealele, desi este doar o planta ierboasa, anuala, care apartine familiei Polygonaceae, familie din care fac parte macrisul, rubarba si stevia. Hrisca a fost cultivata la inceput in Asia acum mai bine de 8000 de ani. Ulterior a ajuns in Tibet si de aici in Balcani unde a fost muta vreme foarte populara si consumata constant. Hrsica este putin consumata azi, desi are proprietati nutritionale exceptionale, pentru care merita toata lauda. Cel mai bine o cunosc persoanele care au intoleranta la gluten, hrisca fiind supranumita si graul fara gluten. Fructele de hrisca, partea comestibila din hrisca contin in proportie de 70-80% amidon, in care 25% este amiloza si 75% amilopectina. Proteinele sunt in proportie de 18%. Circa 90% din proteinele continute de hrisca au un aport nutritiv biologic. Hrisca are si o exceptionala concentratie de aminoacizi esentiali, printre care arginina, lizina, threonina, triptofanul, cisteina. Hrisca are un bogat continut de minerale. Este bogata in fier, zinc, seleniu, fosfor, magneziu si potasiu. Acestora li se adauga compusii cu valoare antioxidanta ridicata printre care rutinul si taninuri. Hrisca este mai bogata in fibre decat orezul brun, avant aproape 5 grame de fibre in 100 de grame. In ceea ce priveste caloriile in 100 de grame de seminte de hrisca sunt 90 de calorii ceea ce o face excelenta in dietele pentru scaderea in greutate pentru preparare de paine si biscuiti. Hrisca nu are vitamine din categoria A, B si C dar contine foarte multa vitamina K. Hrisca este deosebit de hranitoare, placut aromata aromata si gustoasa, fiind un aliment foarte des intalnit astazi in bucataria asiatica. Japonezii consuma hrisca impreuna cu orez. faina de hrsisca se preteaza pentru diferite preparate de genul taiteilor. In Rusia si Polonia hrisca este inclusa de asemenea in numeroase retete. Pe langa fructe se consuma si plantele verzi, tinere de 5-7 zile. Fructele sunt asemanatoare cu semintele de floarea soarelui, dar mai mici. Macinate semintele dau o faina care este superioara graului integral. Contine mult mai putine glucide, este complet lipsita de gluten, are cantitati mari de aminoacizi esentiali, mult fier si mai mult calciu, decat graul. In plus este impresionanta catitatea si calitatea antioxidantilor. Hrisca este o alternativa perfecta pentru grau, mai ales in cazul celor care au intoleranta la cereale si gluten. Semintele de hrisca sunt aromate si dulci. Se pot consuma crude, fierte sau prajite, fara sa-si piarda proprietatile. Din faina de hrisca se poate face paine, prajituri si biscuiti. Hrisca are un rol important in mentinerea nivelului scazut de glucoza, ceea ce o face foarte utila in dieta diabeticilor. Terciul de hrisca cu lapte combate diabetul si crestere secretiei de dopamina, iar prin aceasta combate depresia. Este foarte utila in dieta femeilor care manifesta sindromul ovarelor polichistice. Hrisca este recomandata pentru prevenirea si ameliorarea afectiunilor cardio-vasculare si a hipertensiunii arteriala. Este cu atat mai utila cu cat combate hemoragiile, scrie WH Foods. Hrisca este un aliment pe care merita sa-l introduci in alimentatie. Trebuie facuta precizarea ca planta poate da alergii severe, desi acestea sunt rar intalnite. Consumul exagerat de plante verzi poate creste sesnibilitatea pielii la soare, si poate determina eruptii cutanate, care dispar de la sine in cateva zile.