Si mie imi plac oamenii slabi, atata timp cat nu-mi scot ochii ca eu sunt grasa. Si, cumva involuntar, m-am inconjurat de oameni faini, din intamplare, si slabi, care ma invata una-alta despre stilul lor de viata. Se intampla ca si al meu iubit este skinny, suntem un fel de Stan si Bran foarte simpatici 🙂 si muuuulti alti prieteni si prietene. Deci vorbesc exclusiv despre cei din viata mea, sa nu-mi aud vorbe. No, si iata ce am invatat de la ei, un fel de ghid de atitudine slab vs gras (gras=Tea, double disclaimer): De bine: oamenii slabi nu se gandesc la mancare: cel putin nu in felul obsesiv in care ma gandesc eu – nu numai ca nu numara calorii, dar isi "permit" tot felul de bombe calorice, dulciuri si macaroane 🙂 Diferenta consta insa in faptul ca, nefiind obsedati de interdictia de a manca.. orice, nu isi doresc sa manance tone de tort dupa ce au mancat o tava de musaca, cum as manca eu poate. Uneori mananca o portie normala de musaca si nici nu simt nevoia sa se atinga de tort. Nu le mai trebuie oamenii slabi stiu cand sunt satui, lasa furculita jos si isi vad de viata. Nu conteaza ca mai e jumatate in farfurie (rar se intampla sa nu-si planifice totusi o portie corecta, in functie de foame). daca le e pofta/foame, mananca. Nu se gandesc la consecinte, ca-s slabi. In rest, te refuza politicos si aproape cu rasfat – pur si simplu nu vor o bomboana de ciocolata. isi planifica dragalas ce-o sa manance in momentul in care le e tare foame. Al meu iubit isi scoate cu tact totul (chiar totul) din frigider, isi taie incet o felie de paine, isi aranjaza totul pe un platou (gigant) si uraaaaste, dar cu toata inima, sa-i fur o bucatica din farfuria dischisita cu stil. intre lene si foame, lenea castiga. Cand mi-e foame (sau chiar pofta) sunt in stare sa strabat jumatate de Bucuresti pe jos pentru un cheesecake. De rau: si ei, ca si noi, au parte de mancare proasta, crescuta dubios, cumparata repede din comert, supra-ambalata si "comoda" (a se citi fast food). Ei se gandesc mai putin la provenienta mancarii pentru ca nu i-a interesat niciodata nutritia, ca n-au probleme. aceleasi comentarii pentru lipsa de miscare. Din punctul meu de vedere, skinny fat e la fel de naspa ca fat fat (sic!) – dar despre asta intr-o postare viitoare. Multumesc ca ma citesti! In ciuda tuturor, Tea Slabeste in continuare! Ceea ce va doresc si voua..Pana atunci ma puteti urmari pe teaslabeste.wordpress.com, www.facebook.com/teaslabeste sau www.twitter.com/teaslabeste.