Plasticul din caserolele cu mâncare și detergenți ne poate îmbolnăvi. Avertismentul medicilor

Un nou studiu alarmant scoate la iveală o realitate îngrijorătoare: produsele de uz cotidian pe care le folosim cu încredere – de la caserolele în care ne depozităm mâncarea, până la cosmeticele și detergenții din gospodărie – pot ascunde riscuri semnificative pentru sănătatea inimii, notează CNN.

Plasticul din viața de zi cu zi – un pericol invizibil pentru sănătatea cardiovasculară

În centrul acestei probleme se află ftalații, o categorie de substanțe chimice sintetice utilizate pe scară largă în industria plasticului și a produselor de îngrijire personală. Acești compuși sunt prezenți în numeroase obiecte din viața noastră: recipiente din plastic, șampoane, parfumuri, produse de machiaj și chiar jucării pentru copii. Scopul lor principal este de a conferi flexibilitate și durabilitate materialelor plastice, însă efectele secundare asupra organismului uman ridică serioase semne de întrebare.

Potrivit unei cercetări recente citate de CNN, expunerea constantă la ftalați ar putea fi asociată cu peste 10% din totalul deceselor cauzate de boli cardiovasculare în anul 2018, în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani. Aceste date dramatice subliniază legătura tot mai evidentă între poluanții chimici invizibili și afecțiunile cronice, în special cele care afectează sistemul circulator.

Ftalații – toxinele invizibile care afectează sănătatea

Ftalații sunt aditivi industriali folosiți în fabricarea PVC-ului (policlorură de vinil) și a altor materiale plastice.

„Ftalații contribuie la inflamație și inflamație sistemică în arterele coronare, ceea ce poate accelera boala existentă și poate duce la evenimente acute, inclusiv deces”, a spus autorul principal, dr. Leonardo Trasande, profesor de pediatrie și sănătate publică la Facultatea de Medicină Grossman a Universității din New York (NYU).

Cercetări anterioare au asociat ftalații cu tulburări majore de ordin reproductiv, în special la sexul masculin. La băieții nou-născuți, expunerea prenatală la acești compuși a fost legată de malformații genitale, testicule nedezvoltate sau care nu au migrat corect în scrot – probleme care pot avea implicații pe termen lung asupra fertilității.

La bărbații adulți, s-a observat o corelație între nivelurile crescute de ftalați din organism și scăderea concentrației de spermatozoizi, precum și a nivelului de testosteron, hormon esențial pentru sănătatea reproductivă și generală.

Ce au scos la iveală studiile

Dar efectele ftalaților nu se limitează la sfera fertilității. Alte studii au sugerat legături între aceste substanțe și afecțiuni cronice și severe, precum astmul – mai ales la copii –, obezitatea infantilă și chiar anumite forme de cancer.

Mecanismele prin care ftalații influențează organismul includ dereglarea sistemului endocrin, ceea ce înseamnă că aceste substanțe pot imita sau bloca hormonii naturali, perturbând funcționarea normală a corpului încă din stadiile incipiente ale dezvoltării.

„Acest nou studiu evidențiază impactul potențial uriaș al expunerii la DEHP – un tip de ftalat utilizat pentru a face plasticul mai flexibil – atât asupra sănătății publice, cât și asupra economiei. Constatările sunt în concordanță cu preocupările deja existente privind riscurile acestui compus”, a declarat David Andrews, director științific interimar al organizației Environmental Working Group.

Unde îi putem găsi?

Ei pot fi regăsiți într-o gamă surprinzător de largă de produse de uz cotidian: caserole, ambalaje alimentare, jucării, perdele de duș, detergenți, șampoane, deodorante, lacuri de unghii, parfumuri și chiar materiale medicale. Deoarece nu sunt legați chimic de materialul gazdă, acești compuși pot migra ușor în aer, apă, alimente sau pot fi absorbiți prin piele.

Impactul major asupra sănătății umane

Studiile științifice recente au ridicat numeroase semnale de alarmă privind efectele expunerii constante la ftalați asupra sănătății. Un aspect grav îl reprezintă potențialul lor de a acționa ca disruptori endocrini, adică substanțe care interferează cu hormonii naturali ai organismului. Această interferență poate duce la efecte profunde, mai ales în perioada dezvoltării prenatale și a copilăriei.

Citește și: Piperacilina, tratament pentru Lyme? Un studiu dă speranțe pacienților

La băieții nou-născuți, expunerea intrauterină la ftalați a fost asociată cu malformații ale organelor genitale, testicule nedezvoltate sau care nu coboară în scrot. La bărbații adulți, efectele pot include scăderea nivelului de testosteron și reducerea calității spermei, cu potențiale implicații asupra fertilității.

Ftalații au fost, de asemenea, corelați cu o serie de alte afecțiuni cronice, precum astmul, obezitatea infantilă, tulburările de comportament, pubertatea precoce și anumite tipuri de cancer, inclusiv cel testicular și de sân. Un studiu recent indică faptul că aceste substanțe ar putea contribui chiar la creșterea riscului de boli cardiovasculare și la un număr semnificativ de decese în rândul populației adulte.

Cum ne putem proteja?

Deși este imposibil să evităm complet contactul cu ftalații, există măsuri practice pentru a reduce expunerea zilnică:

• Evită produsele din plastic moale, în special cele neetichetate „fără ftalați” sau „fără PVC”.
• Folosește recipiente din sticlă, inox sau ceramică pentru depozitarea alimentelor.
• Citește etichetele produselor cosmetice și alege variante fără parfumuri sintetice sau ingrediente suspecte.
• Aerisește frecvent locuința pentru a reduce acumularea compușilor volatili în aerul interior.
• Optează pentru produse de curățenie și îngrijire personală certificate ecologic.

Citește și: Obiectul din bucătărie pe care omiți să-l cureți. Îți poate afecta sănătatea