Daca va ganditi sa mergeti un week-end la Nisa cu o suta de euro, uitati! Va garantez ca nici de mancare nu va ajung. Am lista de preturi la mine. Asadar o apa minerala 3 euro, un pichet – adica o jumatate de litru din vinul casei– cel putin 7 euro, scoici in diferite feluri de la 12 euro in sus si “adevarata salata Nicoise”, cum am gasit-o eu denumita, tot 12 euro. E adevarat, portiile sunt indestulatoare. La fel de adevarat este ca o masa in doi, fara desert si fara cafeaua care incheie o masa cinstita, costa in jur de 30 de euro. * 3 zile rezulta ca doar o masa pe zi plus bacsisul pentru ospatar va duce la o suta de euro. O suma mica as zice eu pentru ceea ce primiti in schimb. Oricine saliveaza fie si numai la mirosul unei dorade imbalsamate in ulei de masline si la vederea unor scoici inverzite bine cu ierburi de Provence, tavalite in unt si date putin la cuptor stie ca la Nisa isi poate indeplini pana si cele mai nebunesti vise culinare. Intamplarea a facut ca portul francez sa fie ultima destinatie gastronomica inainte de inceperea vestitei diete primita de la Preoteasa Zeului Slabitului. Astfel de ocazie nu se scapa. Constienta de faptul ca e vorba de ultima masa cu gust de care urmeaza sa am parte multe luni de aici incolo, am bagat cat a incaput. Bineinteles mancarea nicoise, ca doar nu m-as fi apucat tocmai acum de ciorbe. [next]Prima seara a inceput cu o alegere usor gresita. Pui de balta a la Provencale. Pe farfuria din fata mea erau etalate picioare musculoase de broasca tavalite in ierburi legate cu ulei de masline. Printre ele, nelipsita rucola. Bun, dar nu delicios. In a doua seara salata Nicoise made my day. Ansoa combinata cu maslinele mici de Nisa si salata verde mi-au bucurat privirea si mi-au indestulat stomacul. O mancare buna nu tine numai de gustul pe care il are ci si de locul in care o mananci, cred eu. Poti manca scoici in bucataria de acasa sau le poti savura la una din terasele de pe malul marii. Sezlonguri albastre indreptate spre Mediterana te imbie sa petreci cateva momente sub soarele cald. Fie si numai un asemenea ambient schimba gustul pestelui din farfurie. Cand terasele nu cresc ca prin minune in mijloc plajei cu pietris, sunt asezate in piata, printre flori, legume si fructe. Loc ideal de relaxare si savurare a aromelor amestecate in farfuriile care se inghesuie pe mica masa. Fructele de mare sunt luate direct de la sursa. Barcile pescarilor aduc pestele proaspat, vapoarele isi etaleaza mandre captura de creveti, languste si sepii. Nici nu ajung sa fie tinute mult timp la gheata, ca una doua ti se insinueaza in farfurie. Mmmm, ce deliciu! Sandwich-urile au si ele publicul lor. Ideale pentru drumetii, sunt cumparate pentru salata proaspata, jambonul afumat si condimentele specifice zonei. Doar 5 euro si ti-ai asigurat masa de pranz. Totul merge de minune cu vestitul Bordeaux. Vinul sec face mancarea sa alunece mai usor si da nuante de roz si cele mai innegurate zile. Vive la cuisine Francaise!