Fiecare mineral cand se dizolva in fluide are o caracteristica electrica numita valenta. Mineralele cu valenta unu sunt: sodiul si potasiul, iar cele cu valenta doi sunt: cupru, zinc, mangan si magneziu. Toate tesuturile umane contin cantitati reduse de magneziu. Organismul unui adult contine aproximativ 25 de grame de magneziu. Totusi cel mai mare aport este prezenta magneziului in oase intr-o combinatie cu fosfatul si carbonatul. Dupa potasiu, magneziul este al doilea mineral predominat in celulele vii. Oasele detin rezerve de magneziu in cazul in care apare un deficit. Biochimistii denumesc magneziul un mineral care promoveaza senzatia de somn. Pe langa acest lucru magneziul mentine calmul si temperatura corpului pe timpul lunilor fiebinti de vara. Ajuta la relaxarea nervilor si pe langa acest lucru este necesar in activitatea tuturor muschilor. Acest mineral este un activator al majoritatii enzimelor din sistem incluzand carbohidrati, grasimi si proteine in reactiile de producere a energiei. Este implicat in secretia de lecitina care previne cresterea nivelului de colesterol si a unei posibile ateroscleroze. Magneziul promoveaza un sistem cardiovascular sanatos si lupta impotriva depresiei. Ajuta la prevenirea depozitarii calciului si a pietrelor la rinichi. Magneziul ajuta in secretia hormonului calcitonin, de care este nevoie in producerea calciului in oase. De asemenea, ajuta in mentinerea nivelului optim de aciditate din sange, caci un nivel prea mare de acid poate afecta structura oaselor. Copiii si adultii nu pot trai fara doza zilnica de magneziu. Cu cat nivelul de magneziu este scazut cu atat creste riscul de declansare a diverselor afectiuni si boli. De asemenea, controleaza activitatea neuromusculara a inimii si ajuta la mentinerea ritmului acesteia. Pe langa toate acestea, magneziul poate ajuta la stabilizarea tensiunii unei persoane pentru o anumita perioada de vreme. S-a demonstrat ca magneziul poate ajuta in afectiuni urinare si in crizele de epilepsie. In plus, acest mineral in combinatie cu vitamina B6 sau piridoxina poate preveni si trata pietrele la rinchi. Magneziul poate fi luat in doze terapeutice de pana la 700 de mg pe zi. Dar pana in urma unor studii recente, interesul pentru mangeziu in medicina conventionala era doar al obstreticienilor care se foloseau de injectii cu sulfat de magneziu in tratarea hipertensiunii si a problemelor aparute pe timpul sarcinii. Recent medici conventionali si-au manifestat interesul in tratarea pacientilor cu atac de inima acut, afectiuni cardiovasculare cronice, ritm anormal al inimii, diabet, astm, sindrom de oboseala cronica si multe alte dezechilibre. [next] De cat magneziu este nevoie Doza zilnica de magneziu este de 350 de mg pe zi pentru barbati, 300 de grame pentru femei si 450 de mg pentru femeile insarcinate. Majoritatea indivilor nu includ in dieta doza recomandata de vitamine, minerale si atunci aportul de suplimente nutritive este obligatoriu. Organismul are nevoie de acesti nutrienti pentru o buna functionare. Lipsa magneziului din alimentatie atrage dupa sine simptome ale unor posibile afectiuni serioase. Un deficit de magneziu poate afecta buna functionare a rinichilor, creste riscul formarii pietrelor la rinichi, apar crampele musculare, ateroscleroza, creste iritabilitatea la nivelul nervilor, confuzia, depresia, apar ridurile premature, atacul de inima si se deterioreaza proteinele metabolismului. Este important sa te duci la medic pentru a sti daca ai un deficit de magneziu, astfel posibilele afectiuni pot fi prevenite. Magneziul se regaseste cu succes in unele alimente, fiind o parte din clorofila legumelor verzi. Alte surse bune de magneziu sunt: nucile, merele, smochinele, lamaile, piersicile, cerealele integrale, orezul brun, semintele de floarea-soarelui si semintele de susan. Simptome ale deficitului de magneziu Un nivel prea mic de magneziu poate afecta fiecare organ. Pot aparea crampe, tensiune la nivelul muschilor, dureri de gat etc. Alte simptome ale deficitului de magneziu in organism sunt: contractii la nivelul muschilor, spasme urinare, crampe menstruale, dificultati la inghitit, fotofobie, sensibilitate la zgomote. Lipsa magneziului in organism afecteaza sistemul nervos central, iar simptomele sunt: insomnie, anxietate, hiperactivitate, atacuri de panica, iritabilitate premenstruala. Simptome ale afectarii sistemului cardiovascular includ: palpitatii, ritm anormal al batailor inimii, angina, hipertensiune.