Dumnezeu mi-e martor ca abia acum le inteleg, cand nu mai sunt obligata cu adevarat si ma duc aproape de placere. Dar tot trebuie sa ma duc. Insa daca ma imbolnavesc sau cand sunt in concediu (doar cu trupul) :)) pot fac aceleasi lucruri, de oriunde. Ei bine, pentru multi cunoscuti viata mea e o sursa permanenta de invidie, si iata ce deziderate am strans de la ei ca si conditii de lucru ideale: – "Posibilitatea de a fuma tigara de la tigara fara a imputi camera fara de intoarcere" – "Posibilitatea de a bea ceai, cafea si orice imi trece prin cap in timp ce lucrez fara sa trebuiasca sa umblu cu pliculete de ceai su sa beau cafea de filtru" – "Posibilitatea de a interactiona cu fiinte umane in pauze, fara ca aceasta sa fie totodata o obligatie" – "Posibilitatea de a manca mancare "pregatita" cand ma apuca foamea, fara ca aceasta sa implice ca eu sa gatesc" – "Posibilitatea de a manca fara sa trebuiasca sa impart cu colegii" – "Posibilitatea de a asculta muzica fara a avea totusi controlul alegerii, lucru ce ma distrage intotdeauna" – "Fericirea de a fi intre oameni si totusi a nu avea nimic de impartit cu ei, ceea ce iti permite un ocazional "ignore"- deosebit de relaxant in momentul in care incepi sa simti ca vocabularul tau e sarac, sarac de tot, iar punga de idei cam goala" Am stabilit deci ca dezideratul amicilor mei pentru 2010 este sa isi desfasoare munca intr-un local, fara a fi totusi ospatari 🙂 Va trebui oare sa imi deschid un local de birouri?? Care e dorinta ta legata de job, pe 2010?