5 zile – atat am rezistat penintentei cu lactate, cunoscuta celor in tema sub numele de dieta. Mai putin de o saptamana am fost practicat abstinenta, expusa in fata deliciilor gastronimice. M-am concentrat cu greu cand se intampla ca pe biroul meu sa isi aseze cineva ciocolata din care rupea bucatele mici pe care le topea cu pofta in gura. Am inghitit in sec cand mancam alaturi de colegii mei ce se imbuibau pofticiosi cu pizza in timp ce eu mancam iaurt degresat. Totul a pus capac rabdarii si capacitatii mele de conformare in momentul in care am primit cadou fix in timpul dietei o cutie plina cu bomboane. De Ciocolata! Ah, mi-am ros toate unghiile de nervi facand ture in jurul ei. I-am atins ambalajul, i-am urmarit imprimeul cu buricele degetelor. Am amusinat-o atat de intens incat aproape ca simteam forma bomboanei si cum mi se topeste pe cerul gurii. Dar m-am abtinut. Sunt puternica, mi-am spus. Nu ma las eu cu una cu doua! Singura solutie era sa nu mai fiu expusa tentatiilor. Si ce alt loc ar parea mai potrivit pentru o astfel de situatie decat casa unor prietene aflate la randul lor la cura? De fapt, vinovatele care mi-au indus crezul ca dieta este solutia minune. E drept ca si silueta lor dupa 3 luni de dieta s-a schimbat radical. Dar sa revenim la legumele noastre, ca de oi nici nu poate fi vorba. Tolanita pe canapeau lor incapatoare, cu ochii la un film cu grasi si mana pe paharul cu apa minerala ma pocneste una din poftele de care ma izolasem. Una dintre protagoniste manca o felie de pizza. Inghit in sec si rad de naivitatea cu care ma incercau poftele. Ma aflu intr-un mediu pro-dieta, nu mi se poate intampla nimic. In film mancarea incepea sa se contureze ca personaj individual spre stimularea glandelor mele salivare. Ma uit in stanga, ma uit in dreapta, liniste. Prietenele mele stateau ca hipnotizate pe canapea incrancenate in lupta cu pofta. [next]Dintr-o data tacerea e sparta de propunerea care ne-a dat pe toate cu 3 pasi inapoi si un kilogram inainte. “Fetelor, vreauuuu piiiizaaaa, sau macar niste chips-uri, sau ciocolata, sau piiizaaa cu cascavalul ala care se intiiinde asaa apetisaaant”. There, she said it all. Out in the open si acum we had to deal with it. Jumatate de ora am incercat sa gasim toata motivele din lume care sa ne impiedice sa punem mana telefon ca sa facem comanda. Ne-am gandit cat de mult ne vom ingrasa, ca prin actiunea asta toata perseverenta noastra se duce pe apa sambetei, ca ne va fi rusine in fata Preotesei Zeului Slabitului. Nimic nu a functionat. Comanda care ne-a semnat pauza de la dieta a fost facuta. O ora mai tarziu cu ochii pe jumatate inchisi stateam cu cutiile aburinde de pizza in brate si cu balute in coltul gurii. Prima muscatura a provocat un oftat orgasmic general, a doua ne-a trimis in Paradis iar a treia ne-a scos strigate de extaz din gurile pline. Am mancat doua felii, mai mult nu am putut, dovada faptului ca mi s-a micsorat stomacul sau poate a fost o combinatie intre asta si constiinta mea izolata intr-un colt. Sper ca a fost prima si ultima abatere de la dieta, dar sunt constienta ca tentatiile vor fi din ce in ce mai mari. Acum caut solutii pentru sevraj. Ce sa fac atunci cand ma apuca poftele? Sa musc din batista, sa ii pun pe altii sa manance in fata mea ca sa gust prin intermediul lor asa cum face o prietena buna sau sa inghit in sec si sa ma gandesc la cum voi arata daca nu pun gura pe asa ceva….? Distribuie articolul pe: