Focar de febră aftoasă la granița României. Ce este această boală? Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a anunțat că Ungaria a notificat organismele internaționale competente despre apariția unui focar de febră aftoasă într-o fermă de vaci de lapte situată în nordul țării, în apropierea orașului Gyor. Ca măsură de precauție pentru a împiedica răspândirea virusului pe teritoriul României, ANSVSA a implementat un set de acțiuni menite să prevină pătrunderea bolii în fermele autohtone. Focar de febră aftoasă la granița României Printre primele măsuri luate se numără informarea reprezentanților principalelor asociații de crescători de bovine, porcine, ovine și caprine din România. Proprietarii de animale sunt obligați să raporteze imediat medicului veterinar orice schimbare de comportament, îmbolnăvire sau caz de mortalitate observat în rândul efectivelor lor. ANSVSA a demarat o campanie de informare destinată fermierilor, subliniind importanța notificării medicului veterinar la orice semn suspect. Această acțiune se va desfășura prin intermediul materialelor printate, precum afișe și postere. Ele vor fi amplasate în locuri publice frecventate, inclusiv circumscripții veterinare, primării și lăcașuri de cult. Restricții pentru transportul animalelor Pentru a preveni răspândirea bolii, transporturile de animale și produse de origine animală provenite din zona de restricție – 30 de km în jurul orașului Gyor – sunt temporar suspendate. În plus, transporturile intracomunitare de bovine, porcine, ovine și caprine vor fi monitorizate cu o mai mare atenție. Controalele în trafic vor fi intensificate pentru a preveni introducerea ilegală de animale pe teritoriul României. Operatorii economici care achiziționează astfel de animale din Uniunea Europeană au obligația de a notifica în prealabil Direcțiile Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) județene despre orice achiziție. La fiecare transport de animale, medicul veterinar trebuie să asiste la debarcarea acestora și să efectueze un examen clinic amănunțit. „DSVSA judeţene vor efectua informări în cascadă la nivelul tuturor operatorilor şi instituţiilor judeţene. Aceste informări se vor realiza în cadrul întâlnirilor organizate de către Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene cu reprezentanţii principalelor asociaţii de crescători de bovine, porcine, ovine şi caprine şi cu cei ai operatorilor economici implicaţi în activitatea de comerţ, de pe raza judeţului. În funcţie de evoluţia anchetei epidemiologice şi a notificărilor primite, ANSVSA va transmite în teritoriu recomandări şi instrucţiuni prin note de serviciu cu privire la evoluţia febrei aftoase în Uniunea Europeană. Acestea vor fi implementate prin organizarea de întâlniri cu părţile implicate şi interesate”, se arată în comunicatul transmis de autorități. Apel către fermieri ANSVSA îndeamnă fermierii și operatorii economici implicați în comerțul cu animale să respecte cu strictețe instrucțiunile transmise prin intermediul DSVSA județene, pentru a preveni răspândirea bolii. În cazul în care există suspiciuni de îmbolnăvire, acestea trebuie raportate de urgență autorităților veterinare locale. În România, există un Program Național de Supraveghere pentru febra aftoasă, parte a planului de monitorizare, prevenire și control al bolilor la animale. Acesta vizează atât supravegherea activă și pasivă a efectivelor autohtone, cât și monitorizarea animalelor provenite din comerțul intracomunitar. Ce este febra aftoasă? Febra aftoasă este o boală virală extrem de contagioasă. Se manifestă prin febră urmată de apariția unor vezicule pline cu lichid în cavitatea bucală și la nivelul membrelor. Virusul are șapte serotipuri distincte, fiecare producând simptome similare. Perioada de incubație poate varia de la 24 de ore la peste 10 zile, în funcție de condițiile de mediu. Transmiterea se realizează prin contact direct între animale sau indirect, prin secrețiile și excrețiile animalelor infectate. Febra aftoasă este o boală infecțioasă de natură virală foarte contagioasă a rumegătoarelor paricopitate, suinelor, apare și la elefanți, șobolani și arici. Cabalinele sau omul pot fi purtători sănătoși de virus, potrivit wikipedia.org. Specialiștii subliniază importanța respectării măsurilor de biosecuritate pentru a preveni pătrunderea virusului în fermele din România și protejarea sănătății efectivelor de animale. Virusul febrei aftoase Agentul responsabil de această boală este un virus descoperit pentru prima dată în 1897 de medicul și bacteriologul german Friedrich Loeffler (1852-1915). A demonstrat natura virală a bolii filtrând sângele unui animal infectat printr-un filtru de porțelan și utilizând lichidul rezultat pentru a infecta alte animale sănătoase, confirmând caracterul contagios al afecțiunii. Virusul aparține familiei Picornaviridae, fiind de tip ARN cu o dimensiune extrem de redusă, de doar 25-30 nm. Structura sa este protejată de un înveliș proteic având forma unui icosaedru, o caracteristică specifică acestui tip de agenți patogeni. În momentul în care virusul intră în contact cu o celulă-gazdă, se atașează de membrana acesteia prin intermediul unor receptori specializați. După pătrunderea în interior, învelișul său proteic se descompune, eliberând materialul genetic viral. ARN-ul viral interferează apoi cu codul genetic al celulei, determinând-o să producă noi particule virale. Pe măsură ce procesul avansează, celula-gazdă devine un veritabil centru de replicare pentru virus, sintetizând în mod continuu noi structuri virale. În cele din urmă, membrana celulară se degradează, eliberând virușii nou formați, care vor continua să infecteze alte celule sănătoase, propagând astfel infecția în organism. Citește și: Ce este POLG, boala genetică de la care a murit Prințul Frederik al Luxemburgului? Cum se transmite febra aftoasă Comparativ cu alți agenți infecțioși, unii cercetători susțin că, teoretic, chiar și un singur virus ar putea fi suficient pentru a declanșa infecția. Acest aspect ar putea explica rata ridicată de contagiozitate a febrei aftoase. Boala se răspândește, în principal, prin contactul cu secrețiile și excrețiile animalelor infectate sau purtătoare ale virusului, inclusiv cabaline. Virusul poate fi vehiculat prin intermediul hainelor, alimentelor și furajelor contaminate, ceea ce contribuie la răspândirea rapidă a bolii. Pentru limitarea extinderii febrei aftoase, se impun măsuri stricte de carantină, care includ izolarea imediată a animalelor suspecte de infecție, dezinfecția riguroasă a zonelor afectate și interzicerea importului de produse de origine animală din țările unde a fost semnalată boala. Autoritățile sunt obligate să declare oficial apariția focarelor pentru a facilita controlul epidemiologic. În ceea ce privește impactul asupra consumului uman, riscul îmbolnăvirii este considerat inexistent, deoarece virusul este distrus de sucul gastric. Totuși, pierderile economice în sectorul zootehnic sunt semnificative. În țările din vestul Europei, pentru combaterea bolii se aplică strategia de eradicare „culling”, care presupune sacrificarea animalelor infectate. Alte state recurg la vaccinarea preventivă utilizând un virus inactivat, adjuvantul principal fiind hidroxidul de aluminiu. Această metodă prezintă însă un dezavantaj: animalele vaccinate nu pot fi diferențiate serologic de cele purtătoare de virus, deoarece testele pentru determinarea anticorpilor nu fac distincție între cele două categorii. Vezi AICI un ghid de diagnostic pentru febra aftoasă de la ANSVA. Citește și: Ce este hantavirus, boala care a ucis-o pe soția lui Gene Hackman?