Cat e ziulica de lunga ma cocosez pe tarlaua asta pixelata ca sa umplu cosurile cu rosii si andive cat mai gustoase si sanatoase. La Ferma di Pietricel cresc cele mai curate legume. Rumene si mirosind a pamant virtual te fac sa iti doresti instant o salata virtuala. Dar poftiti, luati loc! Fug pana in gradina sa iau niste andive, putina ceapa verde si o bucata de branza de la oaia neagra pe care tocmai am gasit-o bananaid pe Facebook. Va fi cea mai inedita salata pe care veti fi gustat-o vreodata. Parol ! Poftim, e cam stearsa ? Nici o problema, trebuie sa umblu putin la culori, gata. Eeeee, parca asa mai merge. Pic de ingrasamant nu vezi pe legumele mele, in afara de cel natural,care fiind virtual are un mare avantaj – nu miroase. In plus pot trimite caii si oile sa se plimbe putin peste rasadurile implantate adanc in pamant si imediat le pun la radacina putin ingrasamant direct de la sursa. It’s a win-win situation. Nici nu mi se muta nasul de la miros, nici nu imi murdaresc mainile. Cum stau cu vanzarile ? Excelent. Sincera sa fiu nici nu stiu unde dispar toate, odata culese, dar atat timp cat imi intra bani in cont, sunt multumita. Tineti, va rog de capatul scarii galbene, sau mai bine duceti-o pana in livada. Ca doar sunteti barbat si nu veti lasa o fermiera gingasa ca mine sa o care pana isi da duhul. Pomii au crescut cat altii in 5 zile. Smochinii sunt in floare, merii au crengile incovoiate iar prunii umplu livada cu aromele care duc cu gandul la magiunul de Topoloveni. Asa e in viata virtuala, toate cresc mai repede si aduc bani cu duiumul. Pana si raporturile de buna vecinatate sunt cultivate intre vecini. Mai ceri o cana de zahar, mai cureti o frunza, mai arunci un ochi dupa gard sa nu dea iama-n varza vreun iepure pus pe ros. Macar in viata virtuala sa fiu bio pana in varful unghiilor murdare de pamant, daca nu am cum in real life. Acum va las, s-a copt zmeura.