Efectele persistente ale Covid-19, dezvăluite în 2025. La 5 ani de la momentul în care Organizația Mondială a Sănătății a declarat pandemia, oamenii de știință conturează o imagine mai clară asupra modului în care acest virus poate avea efecte de lungă durată asupra organismului. Cu sute de milioane de cazuri confirmate în întreaga lume, cercetările recente arată că, dincolo de infecția inițială, Covid-19 poate lăsa urme invizibile, dar persistente, în corpul uman. Impactul pe termen lung al covid-19 Primele efecte devastatoare ale virusului au fost evidente încă de la început, în special în cazul persoanelor cu afecțiuni cronice, precum diabetul și bolile cardiovasculare. Dar a fost nevoie de ani de studii pentru a înțelege cum o infecție cu SARS-CoV-2 poate declanșa schimbări de durată în organism. Printre cele mai frecvente simptome persistente se numără oboseala cronică și ceața mentală, caracteristice sindromului post-Covid, cunoscut ca long-Covid. Estimările arată că aproximativ 400 de milioane de persoane din întreaga lume au fost diagnosticate cu diferite forme de long-Covid. Totuși, virusul poate afecta și alte sisteme ale corpului, inclusiv plămânii, inima și tractul gastrointestinal. Aceste modificări nu sunt întotdeauna incluse sub această etichetă, dar pot avea un impact semnificativ asupra sănătății. Plămânii: urmele invizibile ale infecției cu Covid-19 O infecție cu Covid-19 poate provoca inflamații severe la nivelul plămânilor, conducând la simptome precum dificultăți de respirație și tuse persistentă. În unele cazuri, pacienții pot dezvolta cicatrici pulmonare care le afectează capacitatea de a respira normal. Studiile arată că peste 10% dintre pacienții care au necesitat spitalizare prezintă leziuni pulmonare și la 2 ani după infecție. Potrivit Dr. Ziyad Al-Aly, epidemiolog la Universitatea Washington din St. Louis, virusul atacă celulele de-a lungul căilor respiratorii. Provoacă inflamații și distruge țesutul pulmonar sănătos. „Pe măsură ce plămânii încearcă să se recupereze și să se repare, ei formează cicatrici”, explică specialistul, ceea ce poate duce la simptome persistente. Sistemul digestiv: un nou teren de cercetare COVID-19 abstract concept vector illustration. Coronavirus worldwide, pandemic, covid-19 victims, infection outbreak, statistics, death toll, emergency state, quarantine measure abstract metaphor. Mulți pacienți care au avut Covid-19 se confruntă cu probleme gastrointestinale pe termen lung, inclusiv reflux, diaree sau constipație. Un studiu din 2024 a arătat că până la 13% continuă să prezinte astfel de simptome și după un an de la infecție. Potrivit specialiștilor, virusul poate perturba microbiomul intestinal, afectând echilibrul dintre bacteriile benefice și cele dăunătoare. Dr. Braden Kuo, neurogastroenterolog la Massachusetts General Hospital, explică faptul că această perturbare poate afecta mucoasa intestinului. Mai poate declanșa răspunsuri inflamatorii care contribuie la probleme digestive persistente. Creierul: efectele neurologice post Covid-19 Medical hero fighting the Coronavirus Pe lângă simptomele fizice, Covid-19 poate afecta și funcțiile cognitive. Aproximativ 20-30% dintre pacienți raportează probleme de memorie, dificultăți de concentrare și stări de confuzie chiar și la câteva luni după infecția inițială. Există dovezi că virusul poate agrava anxietatea și depresia sau poate declanșa tulburări neurologice noi. Oamenii de știință consideră că inflamația persistentă poate fi un factor cheie în deteriorarea neuronilor și în perturbarea conexiunilor sinaptice. Se presupune că SARS-CoV-2 poate afecta bariera hemato-encefalică, făcând creierul mai vulnerabil la inflamații și deteriorări pe termen lung. Citește și: Cum îți dai seama dacă creierul tău îmbătrânește mai repede Inima și sistemul circulator: riscuri ascunse 3D render of a medical background with virus cells Covid-19 crește semnificativ riscul de evenimente cardiovasculare majore, cum ar fi atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale. Un studiu amplu a constatat că riscul de complicații cardiace poate rămâne crescut timp de până la trei ani după infecție. Specialiștii explică acest fenomen prin faptul că virusul poate deteriora celulele care căptușesc vasele de sânge. Asta duce la inflamații și la formarea de cheaguri de sânge periculoase. Dr. David Systrom, medic pneumolog și de îngrijire critică la Brigham and Women’s Hospital din Boston, subliniază că pacienții cu long-Covid pot avea și probleme circulatorii care afectează capacitatea inimii de a pompa sângele eficient. S-a observat că mușchii unor pacienți nu mai extrag oxigenul din sânge în mod normal, ceea ce le reduce rezistența la efort fizic, potrivit New York Times. Efectele persistente ale Covid-19 Pe măsură ce cercetările avansează, devine tot mai clar că efectele Covid-19 pot fi mult mai complexe și de durată decât se credea inițial. Deși majoritatea oamenilor se recuperează complet, există un număr de pacienți care continuă să resimtă consecințele infecției luni sau chiar ani după vindecare. În acest context, monitorizarea pe termen lung și dezvoltarea unor tratamente eficiente pentru long-Covid devin priorități esențiale pentru comunitatea medicală globală. Citește și: Diferența dintre răceală și gripă