Zilele trecute m-am intalnit cu un prieten vechi. Nu-l mai vazusem de cativa ani. Il stiam ca fiind un tip subtirel, plin de energie, optimist. Am descoperit ca devenise o persoana mai mult decat supraponderala, un om care se misca greu, transpira la fiecare respiratie. Nu arata deloc cum ma asteptam. Imi spune ca de circa doi ani este vegan. Uimirea mea a crescut si mai mult deoarece si eu sunt vegana si ma simt mai bine ca oricand. Plina de energie si chef de viata, cu greutatea normala, chiar putin sub limita. Il intreb: – Deci esti vegan? Cum de ai luat decizia asta? – Aaaa, pai nevasta-mea e de vina! S-a dus la niste cursuri de yoga sau ceva si toti de la ea de la birou sunt vegani acum. La inceput a fost mai greu dar oricum e o chestie la moda. Suna foarte interesant, atragi atentia imediat, he, he! – Pai si ce mananci? Adica, ia zi-mi ce ai mancat azi? – Ce, esti curioasa? Vrei si tu? Poate ti-ar prinde bine ca esti cam slaba. Noi ne-am implinit bine de cand nu mai mancam carne. – Vad ca te-ai implinit si ma intrebam cum asa, ca din verzituri e cam greu sa te ingrasi. – Pai nu mananc verzituri. Ca nu tin de foame. Azi ce am mancat? Pai stai sa ma gandesc… Ah, da. De dimineata am mancat niste humus cu niste chifle. Fac unii langa noi, au brutarie. Am hapait 4 ca erau calde! Pe urma am mancat doi covrigi cu susan, la cafea cu aia, la birou. Pe la pranz am bagat o supa crema cu crutoane, o portie mare de cartofi prajiti cu pateu vegetal si o jumate de bagheta de-aia lunga. Cand am plecat spre casa m-am oprit si mi-am luat 3 strudele cu mere si am venit sa ne vedem. Acuma mi-e cam foame, dar nu-mi iau decat niste bere ca a facut soacra-mea fasole batuta si nu vreau s-o ratez. – Auzi, da’ tu asa mananci in fiecare zi? Salate nu bagi, fructe? – A, ba da! Am mai ciugulit asa intre mese 2 kile de cirese. – Nu ti se pare cam mult? – Ma, mi-e foame, muncesc mult la birou, am delegatii. Simt nevoia sa mananc tot timpul. Mai ales cand avem termene de predare. Stii tu… Am mai vorbit cu prietenul meu un timp. El a plecat la fasolea lui cu patru beri la bord, eu in treaba mea. Si ma gandeam ca, atunci cand am citit o postare pe Facebook a unei doamne care spunea ca a fi vegan e o prostie si ca veganii arata prost, buhaiti si grasi, iar cei care baga mici si gratare la greu sunt mai OK, m-am revoltat si am zis ca-i o persoana superficiala si ca emite judecati dupa un singur exemplu. Si ala prost. Si iata-ma in fata unui astfel de exemplu, un caz care nu e nici pe departe singular. De ce am inceput cu aceasta mica poveste? Pentru a arata ca a fi vegan cu a fi vegan sanatos nu e acelasi lucru. In oprice tip de regim alimentar sau stil de alimentatie au loc si excesele, practicile nesanatoase, alegeri care nu duc spre armonie. Ca in orice fel de regim, putem cadea prada unor dependente mai putin fericite. Un exemplu concludent sunt dulciurile raw-vegane, adevarate bombe calorice, uneori mai consistente si mai greu de tolerat de catre organism decat o prajitura de casa ca la bunici. Dieta vegana nu e un regim, ci este un mod de viata. La fel ca oricare alt tip de alimentatie, pentru a duce la echilibru, trebuie sa respecte niste principii, nu totdeuna simple, legate atat de tipul de alimente permise, de cantitati si combinatii cat si de conduita fata de orice tip de exces, de atitudinile fata de noi insine si fata de ceilalti, de alegerile si de schimbarea radicala a modului de a gandi si de a ne integra ca parte din univers. O reordonare a propriilor valori si perceptii. A fi vegan sanatos nu reprezinta doar urmarea unei definitii si eliminarea unor categorii alimentare si atat. Dieta vegana nu garanteaza pierderea in greutate, dar poate aduce echilibrul ponderal cu mare usurinta daca este tinuta corect. De asemenea, poate aduce dupa sine echilibrare fizica si psihica, multa energie si sanatate. Dar acelasi lucru se poate obtine si cu scheme alimentare care includ absolut toate categoriile alimentare. De aceea, eu personal, nu recomand regimul vegan decat acelora care au probleme de sanatate ca intolerante alimentare severe, acumulare de toxine, diverse tipuri de cancere sau oricum afectiuni care sa justifice un astfel de efort alimentar. Poate ca putini dintre voi stiu ca mai toti veganii mai “scapa” si la proteine animale. Foarte rar, dar mai gusta uneori. Foarte rar am intalnit vegani 100% pe parcursul unui an de zile. Poate doar cei bolnavi. Aceste mici momente de rasfat nevegan sunt rare si nu sunt in masura sa denatureze filosofia de viata. Sunt doar micile exceptii care ne confirma de fiecare data ca habotnicia si ideile fixe nu sunt bune in nici o situatie. Veganul obisnuit cu gustul vegetalelor care, sa fim seriosi, ofera o paleta incredibil de larga de arome si texturi, nu mai e stimulat de carne sau branza. Nu-i mai satisfac simturile si-i ofera motivatia de a se intoarce cu bucurie la “balariile” sale colorate. Dieta vegana echilibrata este o poezie minunata scrisa pe palilele noastre gustative, o simfonie de arome si esente, un buchet nebanuit de texturi si consistente. Daca e gandita corect, aduce organismului absolut toate nutrimentele necesare, implineste toate nevoile si este hipo-calorica. Deci favorizeaza pierderea in greutate si mentinerea apoi cu usurinta a unei siluete frumoase. Sunt diferite idei preconcepute si anume ca acest tip de regim ar aduce dupa sine anumite carente. Da, este adevarat ca o poate face daca dieta nu e echilibrata. Daca dieta nu e suficient de diversa, adica se ajunge la monoalimentatie (adica acelasi tip de mancare folosit foarte des). Dieta vegana echilibrata nu duce la carente de vitamina B12 si nici la carente de proteine. Aceste temeri nu sunt justificate si in caz ca ar aparea, ele se pot corecta imediat, alegand sa mancam din cand in cand cate un ou sau o bucatica de peste. Partea frumasa a terapiilor prin alimentatie e ca orice nepotrivire sau neadaptare la un anumit tip de regim se poate corecta imediat si fara a lasa urme iremediabile. Exceptie facand cazurile in care dezechilibrul persista foarte mult timp. Iesind din sfera poetica o sa inchei cu cateva sfaturi practice pentru cei care doresc, chiar si pe termen scurt sa abordeze un regim vegan. Pentru a ne pastra echilibrul e bine sa respectam cateva reguli: In fiecare zi sa existe o masa de cruditati. Adica o salata mare, asortata, cat mai colorata si aromata la care am adaugat o sursa de proteine vegetale (o mana de linte, naut, ciuperci, nuci, seminte, cereale integrale, etc). In fiecare zi sa existe o masa de fructe. Eu prefer sa-mi fac salate de fructe taiate cuburi (dintr-un fruct sau combinate) in care arunc o lingura de nuci sau seminte crude In fiecare zi sa consumam leguminoase. In fiecare zi sa existe o masa la care sa avem o supa crema sau o ciorba deasa de legume ori un bors (fara altceva). In fiecare zi sa consumam cereale integrale (grau, orez integral, arpacas, porumb, hrisca, mei, secara, ovaz, etc). In fiecare zi sa avem la o masa macar o mana de legume gatite. Portiile nu trebuie sa fie mari, sa nu ne ridicam de la masa complet satui. Alegeti alimente proaspete si proaspat gatite. Gatiti simplu si rapid. Legumele sunt bune gatite putin ca sa-si pastreze textura. Variati mereu, rotiti alimentele, incercati combinatii noi, arome si condimente, amestecati legume gatite cu legume crude, combinati legume cu fructe, lasati imaginatia sa zburde. Incercati alimente noi, nu va descurajati la prima incercare. De exemplu nu renuntati la prima varianta de tofu. testati mai multe produse pana gasiti ce vi se potriveste. Cand incepeti trecerea de la un stil de alimentatie complet catre cel vegan, nu o faceti brusc. Ci incepeti cu 2 zile vegane pe saptamana. Cand sunteti pregatiti introduceti-o pe a treia, apoi pe a patra si incet ajungeti la toate zilele. La inceput nu va limitati portiile ci mancati ca sa va saturati. Incet, incet le puteti reduce pana acolo unde va spune instinctul ca ati atins zona de confort si cumpatare. Daca poftiti la o bucata de branza sau carne, gustati. Ca nu-i un capat de tara. Probabil ca daca o sa o faceti rar, la un moment dat gustul lor nu va va mai satisface, va deveni dezamagitor. Daca credeti ca regulile de mai sus sunt greu de aplicat, nu va sfiiti sa cereti ajutor celor care va pot indruma corect avand experienta si cunostintele necesare. Experienta este uimitoare, unica si plina de savoare. Cine nu ma crede e gata sa incerce? Va provoc! Nota: Articolul ne-a fost oferit de Camelia Hoinarescu, specialist in Nutritie, membru al Ordinului Practicienilor de Medicina Complementara din Romania, maestru in arta culinara, cu o experienta de peste 10 ani in industria alimentara. Pe Camelia o gasiti si pe blogul ei, Dietator.ro. Citeste si Interviu Camelia Hoinarescu, nutritionist: Doar schimbarea alimentatiei nu reprezinta cheia spre sanatate.