Cum faci cafea turcească

Cum faci cafea turcească

Cafeaua turcească este un tip de cafea preparată într-un cezve (ibric turcesc), folosind boabe de cafea măcinate foarte fin, fără filtrare sau decantare pentru a îndepărta zațul.

Cum se macină cafeaua

Cafeaua turcească este măcinată foarte fin și preparată prin fierbere. Se pot folosi orice tip de boabe de cafea, însă varietățile de arabica sunt considerate cele mai bune. Totuși, se utilizează și robusta sau un amestec.

Zațul de cafea rămâne în ceașcă atunci când este servită. Cafeaua poate fi măcinată acasă cu o râșniță manuală specială, măcinată la comandă de comercianți sau cumpărată gata măcinată din diverse magazine.

Cafeaua și apa, de obicei cu adaos de zahăr, sunt aduse la punctul de fierbere într-un vas special numit cezve în Turcia. În alte regiuni este adesea denumit ibrik. Imediat ce amestecul începe să facă spumă, înainte de a da în clocot, este luat de pe foc.

Cum faci cafea turcească

Poate fi încălzit din nou de două ori pentru a obține mai multă spumă. Uneori, aproximativ o treime din cafea este turnată în cești, iar restul este pus din nou pe foc și turnat în cești imediat ce ajunge la fierbere. Cafeaua este servită în mod tradițional într-o ceașcă mică de porțelan, numită kahve fincanı („ceașcă de cafea”).

O altă tradiție străveche implică plasarea cezve-ului umplut cu cafea într-o tigaie cu nisip fierbinte. Tigaia este încălzită pe flacără deschisă, permițând nisipului să controleze complet temperatura. Căldura lui face ca spuma cafelei să se ridice aproape imediat. Temperatura poate fi ajustată prin adâncimea la care este așezat cezve-ul în nisip. Acest proces este repetat de obicei de 3-4 ori, după care cafeaua este servită în cești mici numite demitasse.

Ingrediente pentru o cafea turcească:

  • 3 cești mici de apă rece filtrată (1 1/2 ceașcă per porție)
  • 2 lingurițe pline de cafea turcească măcinată
  • Zahăr – după preferință

Pași de preparare a cafelei turcești:

  1. Dacă dorești, adaugă zahărul, apa și cafeaua turcească măcinată într-un cezve (vas metalic special pentru cafeaua turcească).
  2. Folosind o linguriță mică, amestecă ușor până când ingredientele sunt combinate, apoi așază cezve-ul pe aragaz.
  3. Încălzește amestecul lent, la foc mediu, până începe să fiarbă. Acest proces durează aproximativ 3-4 minute, așa că supraveghează-l atent.
  4. Pe măsură ce cafeaua se încălzește, vei observa cum se formează o spumă densă la suprafață. Când cafeaua este aproape de fierbere, folosește o linguriță pentru a transfera o parte din spumă în cele două cești de cafea turcească. Apoi, pune cezve-ul înapoi pe foc.
  5. Când cafeaua începe să fiarbă, toarnă jumătate din lichid în cești, peste spumă.
  6. Pune din nou cezve-ul pe foc și mai lasă cafeaua să fiarbă încă 15-20 de secunde, apoi toarnă restul cafelei în cești, până la marginea acestora.
  7. Servește cafeaua alături de un pahar cu apă și rahat turcesc.

Cum se servește cafeaua turcească

Cantitatea de zahăr este specificată la comandarea cafelei. Poate fi:

  • fără zahăr (sade kahve),
  • cu puțin sau moderat zahăr (az şekerli kahve, orta şekerli kahve sau orta kahve),
  • dulce (çok şekerli kahve).

Cafeaua este adesea servită alături de un desert mic și dulce, cum ar fi rahatul turcesc. Uneori este aromatizată cu cardamom, mastic, salep, sau ambră. O mare parte din zațul de cafea este transferată din cezve în ceașcă.

Acolo, o parte se depune pe fund, dar o mare parte rămâne în suspensie și este consumată odată cu cafeaua, potrivit foolproofliving.com.

Cafeaua turcească, o artă

Într-o lucrare prezentată la Simpozionul Culinar de la Oxford din 2013, Tan și Bursa au identificat trăsăturile artei sau măiestriei preparării și servirii cafelei turcești, conform procedurilor tradiționale:

  • Prăjirea – Ideal, cele mai bune boabe verzi de Arabica sunt prăjite mediu, în cantități mici, la foc constant, într-o tigaie de fier forjat, cu fund plat. Este esențial să se oprească prăjirea la momentul potrivit, apoi boabele sunt transferate la etapa următoare:
  • Răcirea – Boabele sunt lăsate să se răcească într-o cutie de lemn, unde absorb excesul de ulei. Se spune că tipul de lemn influențează gustul, nucul fiind considerat cel mai bun.
  • Măcinarea – Boabele trebuie transformate într-o pulbere foarte fină. Granulația cafelei este crucială pentru reușita cafelei turcești, influențând spuma și textura. (Conform unei surse, particulele ar trebui să aibă dimensiuni între 75 și 125 de microni.) Cunoscătorii stricți insistă că boabele trebuie măcinate manual într-un mojar de lemn, deși obținerea unei granulații uniforme este dificilă. Din acest motiv, a devenit mai obișnuită măcinarea într-o râșniță din alamă sau cupru, deși aceasta produce particule mai uscate.
  • Prepararea – Este esențială utilizarea unui cezve adecvat. Acest vas are formă conică, fiind mai lat la bază decât la gât, și este confecționat din cupru gros, forjat. (Un cezve obișnuit face o singură ceașcă de cafea și poate fi comandat cu ușurință online în multe țări occidentale.) Se pun în cezve apă rece, mai multe lingurițe de cafea măcinată (cel puțin 7 grame per persoană)  și zahărul dorit, apoi se așază pe foc. Forma conică a vasului favorizează formarea spumei și reține aromele volatile. Cafeaua nu trebuie niciodată adusă la fierbere puternică și nu trebuie lăsată prea mult pe foc. „Această etapă necesită monitorizare atentă și sincronizare delicată, deoarece o cafea turcească bună trebuie să aibă un strat cât mai gros de spumă la suprafață.” Unii consideră că metalul din cupru îmbunătățește gustul.
  • Servirea – Cezve-ul are un cioc prin care cafeaua este turnată în ceașcă. Deși designul ceștii poate părea nesemnificativ pentru gustul băuturii, cunoscătorii susțin că are un impact. Cele mai bune cești sunt din porțelan, cu margini subțiri, influențând textura la contactul cu buzele. O tradiție culturală îndelungată subliniază plăcerea de a savura cafeaua din cești frumoase, moșteniri de familie. Băutura este servită alături de un pahar cu apă, care trebuie sorbit mai întâi pentru a curăța palatul. Alte tradiții culturale sporesc aprecierea oaspetelui pentru băutură și momentul convivial, incluzând povestitul, ghicitul în cafea etc.

Citește și: Cu ce apă e indicat să-ți prepari cafeaua

Chiar dacă unele dintre aceste etape pot fi simplificate în consumul modern de cafea – de exemplu, poate fi cumpărată deja prăjită și măcinată – ritualurile și elementele asociate (precum mirosul anticipativ al boabelor prăjite) acționează asupra imaginației și au un efect psihologic.

Zațul rămas după consumarea cafelei turcești este uneori folosit pentru ghicitul în cafea, o practică cunoscută sub numele de tasseografie. Ceșca este întoarsă cu susul în jos pe farfurioară pentru a se răci, iar modelele formate de zaț sunt interpretate.

Citește și: Cafeaua cu turmeric – este sau nu bună pentru noi?