Câți neuroni mor în fiecare secundă și zi

Câți neuroni mor în fiecare secundă și zi? Sunt celule nervoase care trimit mesaje în tot corpul. Ne permit să facem totul, de la respirație la vorbire, mâncare, mers și gândire. Până de curând, majoritatea neurologilor (oamenii de știință care studiază creierul) credeau că ne naștem cu toți neuronii pe care îi vom avea vreodată.

În copilărie, este posibil să dezvoltăm câțiva neuroni noi pentru a ajuta la construirea unor căi – numite circuite neuronale – care acționează ca autostrăzi informaționale între diferite zone ale creierului. Cu toate acestea, oamenii de știință credeau că, odată ce un circuit neuronal era format, adăugarea de noi neuroni ar modifica fluxul de informații și ar perturba sistemul de comunicare al creierului.

Neuronii se pot naște și după copilărie

În 1962, omul de știință Joseph Altman a contestat această credință când a observat dovezi ale neurogenezei (nașterea neuronilor) într-o regiune a creierului șobolanului adult numită hipocampus. Mai târziu, el a raportat că neuronii nou-născuți călătoreau din hipocampus către alte părți ale creierului.

În 1979, un alt om de știință, Michael Kaplan, a confirmat descoperirile lui Altman la șobolani. În 1983, el a identificat un tip special de celule – precursoare neuronale – care aveau capacitatea de a deveni celule cerebrale, cum sunt neuronii, la maimuțele adulte.

Aceste descoperiri despre neurogeneza în creierul adult i-au surprins pe alți cercetători, care credeau că acest fenomen nu este posibil la oameni. Din fericire, la începutul anilor 1980, un om de știință care încerca să înțeleagă cum învață păsările să cânte a început să vadă sensul neurogenezei în creierul adult.

Neurogeneza, în centrul atenției

Fernando Nottebohm și echipa sa de cercetare au demonstrat că numărul de neuroni din creierul anterior (zone care controlează comportamente complexe) al canarilor masculi creștea semnificativ în sezonul de împerechere, atunci când păsările învățau noi cântece pentru a atrage femelele.

De ce adăugau aceste păsări neuroni într-un moment atât de important al procesului de învățare? Nottebohm credea că acest lucru se întâmpla pentru că neuronii nou-născuți ajutau la stocarea modelelor de cântec în rețelele neuronale ale creierului anterior.

Acești neuroni noi făceau posibilă învățarea noilor cântece! Dacă păsările produceau neuroni noi pentru a le ajuta să-și amintească și să învețe, Nottebohm a considerat că și creierele mamiferelor – inclusiv ale oamenilor – ar putea face același lucru.

Animalele pot creea noi neuroni

Alți oameni de știință, precum Elizabeth Gould, au descoperit mai târziu dovezi ale neuronilor nou-născuți într-o zonă distinctă a creierului maimuțelor. Iar Fred Gage și Peter Eriksson au demonstrat că și creierul uman adult produce neuroni noi într-o zonă similară.

Multe aspecte ale neurogenezei în creierul uman adult nu sunt încă pe deplin înțelese, inclusiv impactul său asupra creierului și funcțiilor acestuia. Cercetătorii sunt fascinați de studiile actuale privind neurogeneza și de rolul posibil al neuronilor noi în învățare și memorie, potrivit ninds.nih.gov.

Creierul uman este o rețea fascinantă de miliarde de neuroni, care lucrează neîncetat pentru a susține gândirea, memoria și toate funcțiile vitale ale organismului. Însă, în mod natural, o parte dintre acești neuroni se pierd zilnic, un fenomen influențat de factori precum îmbătrânirea, stilul de viață și diverse afecțiuni neurologice.

Câți neuroni mor în fiecare secundă și zi

Cercetările arată că între 10.000 și 85.000 de neuroni mor în fiecare zi (practic unul per secundă), însă acest declin nu afectează în mod dramatic funcționarea creierului. Motivul? Plasticitatea neuronală – capacitatea uimitoare a creierului de a se adapta, de a forma noi conexiuni și de a compensa pierderile.

Anumite obiceiuri nesănătoase, precum stresul cronic, lipsa somnului sau o alimentație deficitară, pot grăbi acest proces. De aceea, menținerea unui stil de viață echilibrat joacă un rol esențial în protejarea sănătății creierului și în încetinirea declinului neuronal.

Deși neuronii sunt celulele cu cea mai lungă durată de viață din organism, un număr mare dintre ei mor în timpul proceselor de migrare și diferențiere. În unele cazuri, neuronii pot avea un parcurs neașteptat, iar anumite boli ale creierului apar tocmai din cauza morții anormale a acestora.

Moartea anormală a neuronilor cauzează boli

În boala Parkinson, neuronii care produc neurotransmițătorul dopamină mor în ganglionii bazali, o zonă a creierului responsabilă de controlul mișcărilor. Acest lucru determină apariția tremurăturilor, încetinirea mișcărilor și probleme de echilibru.

În boala Huntington, o mutație genetică determină neuronii să producă în exces un neurotransmițător numit glutamat, care duce la distrugerea neuronilor din ganglionii bazali. Ca urmare, persoanele afectate prezintă mișcări necontrolate și, în timp, își pierd capacitatea de a realiza activități zilnice, precum mersul sau mâncatul.

În boala Alzheimer, proteine anormale se acumulează în și în jurul neuronilor din neocortex și hipocampus, regiunile creierului implicate în memorie. Moartea acestor neuroni duce la pierderi de memorie și la incapacitatea de a desfășura sarcini de zi cu zi.

Leziunile fizice ale creierului și măduvei spinării pot distruge sau dezactiva neuronii. Traumatismele provocate de lovituri puternice la cap, de scuturări violente sau de un accident vascular cerebral pot ucide neuronii instantaneu sau treptat, lipsindu-i de oxigenul și nutrienții necesari supraviețuirii.

O leziune a măduvei spinării poate întrerupe comunicarea dintre creier și mușchi. În astfel de cazuri, neuronii care își pierd conexiunea cu axonii de sub locul leziunii pot supraviețui, dar își pierd capacitatea de a transmite semnale.

Alcoolul ucide neuronii?

Alcoolul poate influența funcționarea creierului prin blocarea absorbției unei vitamine esențiale din grupul B, ceea ce poate duce la apariția unor afecțiuni ce se manifestă prin confuzie, pierderi de memorie și lipsă de coordonare. În cazuri grave, poate fi chiar fatal.

Deși alcoolul nu distruge direct neuronii, acesta afectează dendritele, adică legăturile dintre celulele cerebrale, ceea ce interferează cu modul în care comunică între ele.

Chiar dacă nu ucide neuronii, alcoolul modifică semnificativ transmisia semnalelor între aceștia, făcându-i mai puțin capabili să genereze acțiuni. Receptorii excitați, care depind de fluxul de sodiu și calciu, sunt afectați, iar procesul de depolarizare a membranei neuronale este alterat.

Reeceptorii, direct influențați de alcool

Consumul cronic de alcool schimbă funcționarea acestor receptori, iar activitatea neuronală este diminuată din cauza efectului sedativ al băuturii. Efectul sedativ devine și mai pronunțat, întrucât scade influența excitatoare a glutamatului și a receptorilor NMDA.

În stadiile de intoxicație acută, alcoolul are un efect sedativ asupra majorității oamenilor, însă poate reduce calitatea somnului. Persoanele cu apnee de somn pot observa episoade apneice mai lungi și mai grave, însoțite de hipoxie, după consumul de alcool.

În schimb, la alte persoane, alcoolul poate acționa ca un stimulent. Prin urmare, este esențial să înțelegem impactul alcoolului asupra sănătății creierului și cât de complexă este funcționarea acestuia.

Citește și: Singurul exercitiu care iti tine creierul tanar

Știința încă studiază neuronii

Oamenii de știință speră că, printr-o mai bună înțelegere a proceselor de viață și moarte ale neuronilor, vor putea dezvolta noi tratamente și poate soluții definitive pentru bolile și tulburările cerebrale care afectează milioane de oameni.

Cele mai recente cercetări sugerează că celulele stem neuronale pot genera multe, dacă nu chiar toate tipurile de neuroni din creier și sistemul nervos.

Dacă oamenii de știință reușesc să controleze aceste celule stem în laborator și să le transforme în tipuri specifice de neuroni, ar putea crea o sursă nouă de celule cerebrale capabile să înlocuiască neuronii pierduți sau deteriorați.

De asemenea, s-ar putea dezvolta terapii care să permită repararea, remodelarea și regenerarea creierului din interior.

Citește și: Alimentul care ajută creierul și previne demența