Busuiocul „Miron”, omologat de Banca de Resurse Vegetale Genetice Buzău în memoria lui Miron Cristea. A fost primul patriarh al creştinismului ortodox românesc

Busuiocul „Miron”, considerat simbol vegetal al credinței, a fost creat la Buzău pentru Centenarul Patriarhiei Române.

Un soi inedit de busuioc, creat cu grijă și pasiune de cercetătorii de la Banca de Resurse Vegetale Genetice (BRGV) Buzău, a fost trimis spre omologare sub numele „Miron”. Este un omagiu adus primului patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea.

Inițiativa vine în contextul aniversării a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei, marcând astfel Centenarul printr-un gest simbolic cu profunde semnificații religioase și culturale.

Sfântul Sinod al BOR a desemnat anul 2025 drept Anul Centenarului Patriarhiei Române și al mărturisitorilor ortodocși români din secolul XX. Se împlinesc și 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, un moment esențial în consolidarea identității spirituale a neamului.

Busuiocul „Miron”, omologat de Banca de Resurse Vegetale Genetice Buzău

În acest cadru festiv, cercetătorii BRGV au conceput un soi special de busuioc, destinat uzului liturgic și intitulat sugestiv „Miron”.

“Se împlinesc 100 de ani de la înfiinţarea Patriarhiei, un moment istoric pentru ţara noastră. Sunt multe activităţi în eparhii, în întreaga ţară, care evocă Centenarul. Noi, la Bancă, aşteptăm certificatul de omologare şi brevetare a unui nou soi de busuioc numit ‘Miron’, după primul patriarh al Bisericii noastre, Miron Cristea.

Ne-am gândit ca un soi de busuioc, folosit în cultul bisericii, să-i poarte numele. Este un soi special, gândit să-l dăm cultului nostru bisericesc, la diverse slujbe, la sfinţire, o putem numi floarea bisericii. Sunt multe soiuri, cu aromă de trandafir, cuişoare, lămâie, mentolat, acest soi însă are caracteristici distincte. Pe lângă parfumul său specific de busuioc tradiţional românesc, el buchetează în mod natural.

După cum ştiţi, preoţii folosesc acel buchet, numit popular sfeştoc. Cei care îl pregătesc, se chinuiesc puţin pentru că trebuie adune mai multe inflorescenţe, crenguţe de busuioc, să le grupeze şi să facă acest buchet. Acest soi buchetează natural, face un buchet natural, are nişte alveole specializate, dinţate şi atunci când este folosit la aghiasmă produce o pudră fină, nu stropi mari.

Sperăm ca acest nume să fie acceptat şi să punem la dispoziţie Patriarhiei cantităţi de seminţe suficiente pentru a fi transferate către mănăstiri, unde au posibilitatea să-l multiplice şi folosească”, a declarat, pentru AGERPRES, directorul BRGV Buzău, Costel Vînătoru.

În portofoliul impresionant al Băncii din Buzău se regăsesc deja peste 100 de soiuri de busuioc, atât autohtone, cât și internaționale. Noul soi vine să completeze această colecție cu un exemplar destinat în mod expres slujbelor religioase.

“În România, busuiocul este folosit ca o plantă sacră, dar poate fi apreciată din punct de vedere medical, în diverse preparate, este apreciat pentru ceaiuri, dar avem şi busuioc cu frunza mare ce poate fi folosit în diverse preparate culinare.

Este un odorizant natural, în trecut era cultivat în ghivece, în jardiniere, casele aveau la geam busuiocul de ghiveci care parfuma, fiind şi un purificator al aerului din încăpere. Ceea ce este interesant, monahii din Munţii Buzăului iubeau foarte mult grădinăritul, iar dacă noi avem astăzi la Bancă anumite seminţe, se datorează priceperii lor. Multe din seminţele de aici au fost culese în timp din zona aceasta a mănăstirilor”, a precizat cercetătorul.

Citește și: Paste cu rosii cherry si busuioc gata in 20 de minute

Miron Cristea a fost primul patriarh al creştinismului ortodox românesc

Pe lângă activitatea sa științifică de decenii, Costel Vînătoru este și slujitor al altarului. În fiecare duminică, îmbracă haina preoțească la Biserica “Sfântul Spiridon” din Buzău. Cu prilejul Centenarului, el reamintește legătura profundă dintre Buzău și istoria creștinismului românesc.

“Buzăul are o legătură strânsă cu Patriarhia Română pentru că aici, la Buzău, vorbim de primele mărturii care atestă prezenţa creştinismului pe teritoriul României, peşterile rupestre, care încă mai au multe de spus, dar, cel mai important, martirizarea Sfântului Sava în apa Buzăului la 372, martirizat pentru credinţă.

Avem scrisoarea Sfântului Vasile cel Mare către preotul locului care cere rămăşiţele pământeşti ale Sfântului Mucenic Sava, numit Gotul pentru că, în perioada aceea, eram sub dominaţia goţilor, el fiind însă un localnic de aici. Mai târziu avem înfiinţarea Episcopiei Buzăului.

Sunt documente clare că Episcopia a fost vatră puternică, să ne gândim la sihăstriile din Munţii Buzăului, la Sfântul Cuvios Vasile de la Mănăstirea Poiana Mărului care transformase Munţii Buzăului în Athosul românesc. Călugării din Sfântul Munte veneau aici să-l cunoască pe Cuviosul Vasile şi învăţătura lui”, subliniază Costel Vînătoru.

Decizia înființării Patriarhiei a fost luată de Sfântul Sinod în 4 februarie 1925. Mitropolitul primat Miron Cristea a fost numit în același an primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Legea a fost promulgată pe 23 februarie, după adoptarea sa de către Senat și Camera Deputaților, marcând un nou capitol în istoria Bisericii Ortodoxe Române.

Citește și: Frittata cu mozzarela, busuioc si zucchini