Aproape 200 de pesticide, descoperite în locuințele europene

Aproape 200 de pesticide, descoperite în locuințele europene. Peste 40% dintre pesticidele descoperite în praful din locuințe sunt asociate cu efecte toxice, inclusiv cancer și perturbări hormonale.

Aproape 200 de pesticide au fost identificate într-un studiu care a analizat praful din locuințele din Europa. Oamenii de știință susțin că autoritățile de reglementare ar trebui să ia în considerare „cocktailurile toxice” de substanțe chimice atunci când interzic sau restricționează utilizarea pesticidelor.

Cercetătorii afirmă că studiul lor susține ideea că autoritățile ar trebui să evalueze riscurile prezentate de pesticidele care reacționează cu alte substanțe chimice, nu doar individual. Această abordare ar trebui aplicată atât substanțelor deja utilizate, cât și celor care urmează să fie aprobate.

Aproape 200 de pesticide, în casele din Europa

În cadrul concluziilor preliminare ale celui mai amplu studiu de acest fel, oamenii de știință au analizat praful din gospodării din 10 țări europene în 2021. Au detectat, în total, 197 de pesticide.

Peste 40% dintre pesticidele identificate în praf sunt asociate cu efecte toxice grave, precum cancerul și dereglarea sistemului hormonal la oameni.

Numărul pesticidelor găsite într-o singură locuință a variat între 25 și 121, iar nivelurile de pesticide au fost, în general, mai ridicate în casele fermierilor.

Profesorul Paul Scheepers, de la Institutul Radboud pentru Științe Biologice și de Mediu, a declarat:

„Avem numeroase studii epidemiologice care arată că bolile sunt asociate cu amestecuri de pesticide.”

El a explicat că pesticidele ajung în locuințe prin intermediul încălțămintei, dar și al pisicilor și câinilor.

„Dacă nu ne descălțăm la intrare, aducem în casă mult praf de afară. Animalele de companie sunt și ele o sursă”, a spus Scheepers.

„Există multe studii care arată că animalele adună diverse substanțe contaminante, inclusiv pesticide, din mediul exterior. O altă sursă sunt produsele de consum pe care le aducem în case… pesticidele pe care le cumpărăm din magazine, iar o sursă importantă sunt tratamentele antiparazitare pentru purici și căpușe la animale.”

Deși concentrațiile fiecărui pesticid în praf erau mici, amestecul de zeci de substanțe chimice poate avea un impact asupra sănătății. Mai ales în contextul în care oamenii sunt expuși la pesticide și prin consumul de fructe, legume și flori tratate, unde nivelurile pot fi mai ridicate.

Studiul a descoperit că DDT-ul persistă în mediu, deși a fost interzis în unele țări încă din 1972, potrivit theguardian.com.

Scheepers a spus că cei care autorizează utilizarea produselor ar trebui să ia în considerare persistența în mediu. Chiar dacă substanțe precum PFAS ar fi interzise acum, ele ar rămâne probabil în ecosistem.

PFAS sunt cunoscute drept „substanțe chimice veșnice” deoarece nu se degradează în natură. Sunt utilizate într-o gamă largă de produse de consum și procese industriale, iar unele dintre ele au fost asociate cu boli grave la oameni și animale, inclusiv cancer.

Citește și: De ce bărbații sunt mai nesănătoși, în comparație cu femeile. Ce se poate face în privința asta?

Scheepers a spus:

„Produsele precum DDT, interzise de mult timp, sunt atât de persistente încât se acumulează în mediu și continuă să circule… Acum ne confruntăm cu problema PFAS, care este practic o repetare a acestei situații.

Poate că autoritățile ar trebui să ia în considerare persistența chimică. Adică stabilitatea chimică înseamnă persistență în mediu și acumulare în lanțul trofic. Este posibil ca, în viitor, să descoperim probleme similare și cu alte substanțe persistente.”

Cercetătorii au spus că studiul lor arată ce combinații de pesticide se regăsesc în mediu, astfel încât autoritățile să le poată testa, nu doar pe cele produse pentru uz comercial și deja testate.

Descoperirea DDT-ului implică și că evaluările de risc pentru pesticidele noi ar putea avea nevoie să țină cont de interacțiunile cu cele vechi, au adăugat aceștia.

Citește și: Puiul de somn zilnic: ne face rău sau bine? Un cercetător în somn explică