Postul Paștelui este o perioadă de reflecție, rugăciune și curățire, în care credincioșii se abțin de la anumite alimente pentru a-și purifica trupul și sufletul. Chiar dacă regimul alimentar este mai restricționat, există o mulțime de alimente care pot fi consumate, menținând echilibrul nutrițional și sprijinind sănătatea pe parcursul acestei perioade speciale. Când a început Postul Paștelui și cât ține Postul Paștelui, cunoscut și sub denumirea de Postul Mare, este cea mai importantă perioadă de pregătire spirituală pentru creștinii ortodocși, marcând un timp de reflecție, rugăciune și abstinență alimentară înainte de sărbătoarea Învierii Domnului. În anul 2025, atât Paștele Ortodox, cât și cel Catolic vor fi sărbătorite pe data de 20 aprilie. Postul Paștelui din 2025 a început luni, 3 martie, și se va încheia sâmbătă, 19 aprilie, cu o zi înainte de Paște. Această perioadă de postire durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Mare, totalizând 48 de zile de abstinență și pregătire spirituală. Citește și: Superalimentele: benefice sau doar marketing? Sunt interzise carnea și lactatele În timpul Postului Mare, credincioșii se abțin de la consumul de carne, lactate și ouă, concentrându-se pe o alimentație bazată pe legume, fructe, cereale și leguminoase. Există, totuși, două zile cu dezlegare la pește: 25 martie – Buna Vestire, sărbătoarea care marchează momentul în care Arhanghelul Gavriil îi vestește Fecioarei Maria nașterea Mântuitorului. 13 aprilie – Duminica Floriilor, care simbolizează intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim. Alimente pe care să le consumați în Postul Paștelui Legume și verdețuri Legumele sunt baza oricărei diete de post, oferind vitamine, minerale și fibre. De la cartofi, morcovi, dovlecei, ardei și roșii, până la varză, conopidă și spanac, toate pot fi consumate crude, fierte, la cuptor sau în supe. Verdețurile, precum leurda, urzicile și ceapa verde, sunt ideale pentru detoxifierea organismului. Fructe proaspete și uscate Fructele sunt surse excelente de vitamine și energie. Merele, bananele, citricele, perele și fructele de pădure pot fi consumate ca atare sau în smoothie-uri. Fructele uscate, precum stafidele, smochinele și curmalele, sunt gustări perfecte și înlocuiesc cu succes dulciurile clasice. Cereale și produse din cereale Cerealele integrale oferă energie de lungă durată și sunt versatile în bucătărie. Orezul, quinoa, hrișca, meiul și fulgii de ovăz sunt excelente pentru mâncăruri de post. Pâinea integrală, pastele fără ou și tărâțele sunt alte opțiuni nutritive care pot înlocui produsele de origine animală. Leguminoase – surse de proteine vegetale Pentru a înlocui proteinele animale, leguminoasele sunt esențiale. Fasolea, lintea, năutul și mazărea sunt bogate în proteine și fibre, contribuind la menținerea sațietății. Se pot găti sub formă de supe, tocănițe, hummus sau chifteluțe vegetale. Nuci, semințe și uleiuri vegetale Nucile, migdalele, alunele și semințele de floarea-soarelui, susan sau chia sunt excelente surse de grăsimi sănătoase și proteine. Acestea pot fi consumate ca gustări sau adăugate în diverse preparate. Uleiurile vegetale, precum cel de măsline, floarea-soarelui sau cocos, sunt esențiale pentru gătit și pentru menținerea echilibrului nutrițional. Citește și: 7 alimente care îți oferă mai multă energie decât cafeaua