Afecțiunea care poate provoca pierderea auzului

Afecțiunea care poate provoca pierderea auzului

Activitățile acvatice, cum ar fi înotul și surfingul, sunt apreciate pentru beneficiile fizice și recreative pe care le aduc. Însă, pe lângă plăcerea pe care o oferă marea sau valurile, există riscuri neobservate care pot afecta sănătatea auzului. Expunerea prelungită la apă, în special în condiții de mișcare intensă sau în medii acvatice cu zgomot puternic, poate influența negativ auzul, susțin specialiștii.

Afecțiunea care poate provoca pierderea auzului

În cazul înotului, apa pătrunde în ureche, iar acest lucru, deși poate părea inofensiv, poate contribui la infecții ale urechii externe, cum ar fi otita externă, care poate duce, pe termen lung, la afectarea auzului. De asemenea, ritmul ritmic și constant al undelor de apă poate pune presiune asupra timpanului, iar expunerea frecventă poate slăbi rezistența acestuia, scrie independent.

Citește și: Infertilitatea poate fi cauzată și de obiceiurile alimentare

Surfingul, pe de altă parte, expune persoanele la valuri puternice și la zgomotul continuu al apei care se sparge, ceea ce poate dăuna structurii delicate a urechii interne. Practicanții de surfing sunt adesea expuși la riscuri suplimentare din cauza manevrelor bruște, care pot determina șocuri acustice. De asemenea, înălțimea valurilor și impactul acestora pot crea o presiune considerabilă asupra urechii interne, favorizând pierderea auzului în timp.

Ce este urechea surferului

Urechea surferului afectează canalul auditiv – tubul subțire care transmite undele sonore din împrejurimile noastre, canalizându-le către organele senzoriale care ne generează simțul auzului.

Aceste porțiuni interioare ale urechii sunt protejate de os. Acest lucru se datorează faptului că structurile anatomice care transformă undele de presiune a aerului în sunete – timpanul, osiculele și cohleea – sunt foarte mici, foarte sensibile și ar fi ușor și iremediabil deteriorate dacă nu sunt protejate.

Urechea surferului provoacă o obstrucție a canalului urechii într-un mod diferit. Creșterile încep să se dezvolte pe osul care căptușește canalul auditiv.

Pe măsură ce aceste excrescențe continuă să se dezvolte, ele împing în canal – îngustând efectiv spațiul din interior. Procedând astfel, acest lucru poate împiedica conducerea undelor sonore care ajunge la timpan. Un simptom pe care pacienții cu urechea surferului îl pot observa ca urmare este pierderea auzului.

Pot apărea și alte probleme asociate. Canalul urechii produce ceară. Orice îngustare a canalului va reține mai ușor ceara, dar și apa – nu doar de la înot, ci de la vremea umedă sau de la duș. Acumularea ambelor în canal poate agrava pierderea auzului și poate crește riscul de a dezvolta o infecție a urechii.

Cauzele principale care duc la apariția urechii surferului

Cauza pare să stea în expunerea repetată la apă rece și vânturi puternice, pe care majoritatea surferilor o întâlnesc în timp ce călătoresc pe un val sau se prăbușesc de pe unul. Se pare că este o problemă unică pentru oameni, poate din cauza configurației urechilor lor.

Apa rece și vântul pot stimula celulele osoase numite osteoblaste, determinând creșterea osului nou – oferind mai multă protecție.

Urechea surferului pare a fi o complicație pe termen lung și este mai probabil să se dezvolte în urma unei expuneri regulate, nu doar la o scufundare ocazională în apă rece. Mai mult de zece ani de surfing pare a fi asociat cu un risc mai mare și cu o obstrucție mai severă a canalului.

Unii pacienți necesită operație

Pentru pacienții care dezvoltă simptome severe – cum ar fi pierderea auzului și infecțiile persistente ale urechii – poate fi necesară intervenția chirurgicală. Operația, numită canalplastie, implică daltuirea sau găurirea excesului de os pentru a lărgi din nou canalul. Surferii ar trebui să evite să se întoarcă în valuri timp de două până la trei luni după operație, până când locul s-a vindecat corespunzător.

Cum se poate preveni

Este important ca sportivii acvatici să fie conștienți de protecția auzului lor și să ia măsuri preventive, cum ar fi folosirea dopurilor de urechi special concepute sau limitarea expunerii prelungite la medii zgomotoase.