Covrigul este gustarea rapidă, dar cu ce preț? Este, fără îndoială, una dintre cele mai populare gustări din viața cotidiană a românilor. Fie că e cald, proaspăt scos din cuptor, fie că este crocant și ambalat, pare soluția perfectă pentru diminețile agitate sau pauzele rapide de la birou. Dar te gândești și câte calorii are un covrig? În plus, știm deja că este accesibil, costă puțin și se găsește la orice colț de stradă. Dar, dincolo de savoarea sa, câți dintre noi ne punem problema valorii sale nutriționale? De ce ne plac atât de mult covrigii? Popularitatea covrigilor vine din simplitatea lor. Dimineața, pe fugă, un covrig înlocuiește un mic dejun echilibrat. Când nu ai pregătit nimic pentru prânz, poate părea o soluție rapidă. Iar nostalgia joacă și ea un rol important! Pentru mulți dintre noi, covrigii ne amintesc de copilărie, de momentele când mergeam cu părinții la simigerie și savuram un covrig cald cu mac, alături de un pahar de chefir rece. Varietatea face ca acest produs de panificație să fie atractiv pentru toată lumea: fie clasic, cu mac, susan sau sare, fie în versiuni mai elaborate, cu brânză, stafide, ciocolată sau mere. Să nu uităm nici variantele ambalate, crocante, și nici celebrii covrigi de Buzău, certificați la nivel național. Câte calorii are un covrig Atractivitatea covrigului vine la pachet cu un dezavantaj: este o sursă de calorii goale, fără beneficii nutriționale semnificative. Un covrig de aproximativ 50-80 g conține în jur de 250-280 kcal la 100 g. Mai mult, majoritatea covrigilor sunt fierti în apă cu zahăr înainte de coacere, ceea ce le crește indicele glicemic. Iar cei care conțin umpluturi dulci sau brânză adaugă și mai multe calorii, zahăr și grăsimi saturate. Variantele uscate și ambalate ajung chiar la 400-480 kcal/100 g, din cauza grăsimilor adăugate. Problema nu este doar aportul caloric, ci și lipsa nutrienților esențiali: proteine, fibre, vitamine sau minerale. Practic, un covrig este echivalentul a 2-3 felii de pâine albă, un produs făcut din făină rafinată, lipsită de vitamine și minerale, bogată în amidon. Consumat frecvent, acesta poate contribui la creșterea în greutate, dezechilibre metabolice și probleme digestive. Făina albă și impactul asupra sănătății Consumul ridicat de făină albă rafinată poate avea efecte negative asupra sănătății pe termen lung. Printre riscuri se numără: Promovarea creșterii în greutate și a obezității; Creșterea glicemiei și a riscului de diabet; Favorizarea inflamațiilor în organism; Creșterea colesterolului și riscul de boli cardiovasculare; Probleme digestive, precum iritarea stomacului și colonului. Pâinea integrală, alternativă mai sănătoasă Citește și: Ce ingrediente au pastele carbonara de la restaurant: 19 aditivi alimentari și 20.20 grame de sare pe porție Un studiu al Institutului Național de Statistică arată că românii consumă, în medie, 7,9 kg de pâine și produse de panificație pe lună. Cercetările Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase (ROMPAN) din 2018 indică un consum anual de 82,2 kg de pâine pe cap de locuitor. Această cifră este în scădere față de anii trecuți, ceea ce arată că oamenii încep să fie mai atenți la alegerile lor alimentare. Tot mai mulți români optează pentru pâinea integrală, bogată în fibre, proteine și minerale, evitând făina rafinată. fresh pretzel sprinkled with sesame seeds on a dark wooden background Cea mai bună alternativă la covrig Dacă vrei să ai un stil de viață mai echilibrat, ia în considerare alternative mai nutritive la covrigul zilnic. Un sandviș cu pâine integrală, umplut cu ingrediente sănătoase, te va ajuta să ai energie pe tot parcursul zilei, fără să-ți afectezi sănătatea. Citește și: Câte calorii are pizza Quattro Stagioni + aditivi alimentari și zahăr