Ne ascultam sau nu stomacul in saptamana de Pasti?

Ne ascultam sau nu stomacul in saptamana de Pasti?

Duminica a fost  Pastele. Saptamana asta e razboiul. Razboiul mancarurilor. Razboiul mieilor, razboiul cozonacilor, al oualelor vopsite, al drobului. Sau nu?

 

Am fost si mai mergem la mese mari in familie, la rude sau la prieteni. Vom ciocni oua, vom manca drob, poate ciorba de miel, cu siguranta o friptura de miel, la cuptor sau la gratar. Vom stinge acest ospat cu cozonaci. Ah, si cu vin.

 

Si totusi, chiar avem nevoie de toate astea? Unii ar zice da, unii ar spune nu. Si poate ca da, e posibil sa avem nevoie de toate astea, fiindca doar o singura data pe an e Pastele, nu? Ah, dar mai sunt si Craciunul, si Anul Nou, sunt si concediile, vacantele, si nuntile, botezurile si alte petreceri. In total, zeci de ocazii pe an in care spunem “ei, lasa, e doar o data pe an”.

 

E adevarat insa: poate ca ne simtim mai bine de Paste daca si mancam asa cum scrie la carte, din trecut: oua vopsite, drob de miel, ciorba de miel, friptura de miel, cozonaci, bem un vin rosu. Se bucura parintii cand vad ca ne infruptam din preparatele lor, bunicii si bunicile ne indeamna sa mai mancam (“ce, doar atat?”), rudele ne imping de la spate.

 

Peste toate astea insa, troneaza insa altceva: stomacul nostru, organismul nostru. Cunoastem cu totii momentul in care ajungem la senzatia de saturare, in timpul sau dupa mesele consistente. Adica asa cum sunt cele din ocaziile amintite mai sus. Si, asa rau cum suntem, aproape niciodata nu luam in considerare semnalul venit din stomac, acela care ne spune “gata, opreste-te, ma, ai mancat destul!”.


Si atunci, ce sa mancam de Paste? Un raspuns ar suna cam asa pentru masa principala: ciocniti oua cu cei dragi, dar nu mancati decat unul, mancati ciorba, dar nu va puneti ditamai castronul, mancati o felie de drob, nu patru, gustati o bucata de muschi de miel la gratar, de maxim 150 de grame. Vedeti, puteti sa gustati din toate fara sa exagerati. Si, la final, veti constata ca poate mai ramane spatiu si pentru o felie de cozonac facut de bunica. Si puteti inchina si un pahar de vin rosu!


De fapt, daca v-ati dat seama, sfaturile de mai sus sunt valabile in orice perioada a anului, indiferent de tipul de sarbatoare. Numai ca Pastele e special, dorinta de a ne simti bine e intensa si atunci ramane intrebarea: reusim sa ne abtinem de acest Paste sa nu mancam ca spartii? Reusim sa tinem cont de semnalul stomacului, atunci cand acesta ne transmite ca e timpul sa ne oprim?

 

Cum alegem deci de aceste sarbatori, cu creierul sau cu sufletul?