Exista doua proteine: lactoferina si transferina care se leaga de fier imeidat ce laptele ajunge in aparatul digestiv al copilului. Fiind astfel legat, exista certitudinea sau, cel putin probabilitatea foarte mare, ca fierul va fi absorbit de organismul copilului si nu va fi consumatde flora intestinala. Multi agenti patogeni din flora intestinala se dezvolta apocaliptic in prezenta fierului. Consumand laptele de mama, intestinul copilului constituie un mediu steril, nepropice acestor germeni. Un alt lucru care contribuie la mediul steril, propice insa bacteriilor benigne din flora intestinala, este PH-ul masurat in cazurile cand copilul a fost hranit la san. Acesta este cu doua puncte mai bazic decat cel al intestinului unui copil care a baut un banal biberon cu lapte formula (deci poate fi alaptat si suplimentat cu lapte praf ocazional!). Ca o comparatie, al doilea are un PH foarte apropiat de ph-ul unui adult. Consecintele sunt dramatice, copilul care este hranit artiificial este mai susceptibil infestarii cu germeni patogeni – pe limba noastra face mai usor enterocolite date de e-coli sau salmonella decat un copil alaptat. Fierul din laptele matern are o concentratie incredibil de mica: 0,3mg/l. Laptele praf imbogatit cu fier are undeva spre 12mg/l. Datorita mecanismului descris mai sus, rata de absortie a fierului din lapte matern este de 50-75%, pe cand fierul din laptele praf si din cerealele imbogatite cu fier se absoarbe in proportie de 4%. Asta inseamna cam 0,4mg/l. Deci un copil hranit cu formula de lapte are foarte mult fier in intestinul gros, fier care este liber, deci se consuma pe principiul "primul venit primul servit". [next]Un studiu pe un numar mic de subiecti facut doar pe copii alaptati ofera o concluzie dezarmanta: alaptarea exclusiva timp de mai mult de 7 luni protejeaza copilul mai bine de anemia feripriva decat o face alaptarea concomitent cu introducerea de hrană solida. la aceeasi varsta. Explicatia este ca suplimentele de fier administrate unui copil alaptat pot suprasolicita proteinele din laptele matern care leaga fierul, astfel ca, o parte din fierul din laptele matern, initial disponibil doar pentru copil, fiind legat de acele proteine imediat ce ajungea în tractul digestiv, acum este liber È™i disponibil pentru flora intestinală. Prin urmare, copilul va "beneficia" de o rata mai mica de absortie a fierului din laptele matern. Prin diversificarea timpurile, copilul este privat de principiile nutritive din lapte, astfel devenind (mult mai) susceptibil sa dezvolte diverse carente decat un copil diversificat la 6-7 luni, asa cum recomanda in prezent OMS.