Pe lista afectiunilor care dau cele mai multe batai de cap medicilor sunt bolile cardio-vasculare, cele metabolice (diabetul) si cancerul. Toate studiile de pana acum dovedesc ca toate aceste suferinte majore au un punct comun – alimentatia. Medicina si progresele acesteia au facut ca, in ultimul secol, speranta de viata a oamenilor sa creasca de la 50 la 88 de ani. Un progres remarcabil! Daily Mail scrie despre ultimele detalii legate de secretele tineretii fara batranete. Cynthia Kenyon, un genetician renumit din Statele Unite ale Americii, despre care multi experti considera ca ar fi trebuit sa primeasca un premiu Nobel pentru cercetarile legate de cauzele care accelereaza procesele naturale de imbatranire, considera ca a descoperit secretul unei vieti mai lungi si garantia sanatatii. Concluzia medicului Kenyon, in urma unor studii care au durat mai multi ani, este ca toti carbohidratii pe care ii consumam, de la cei din banane si cartofi, pana la carbohidratii din paine si dulciuri, au un efect direct asupra a doua gene direct responsabile de tinerete si longevitate. Renuntarea la carbohidrati sau reducerea la minimum a aportului de carbohidrati ne-ar putea face sa traim mai mult si sa fim mai sanatosi. Cynthia Kenyon a realizat mai multe studii pe o specie de viermi pe care – dupa ce i-a supus unor conditii de viata lipsite complet de orice aport de carbohidrati, a reusit sa-i faca sa traiasca de sapte ori mai mult decat in mod normal. Mai mult, viermii care au confirmat ca exista „viata fara de moarte” au ramas sanatosi si vigurosi, pana in ultima lor clipa. Experientele au fost reluate pe soareci de laborator, iar rezultate au fost identice. Ca urmare Cynthia Kenyon a ajuns la concluzia ca principiul se aplica si la mamifere. Daca pana acum se credea ca procesul de imbatranire este unul natural, al carui ritm nu poate fi modificat, aceste cercetari au aratat ca actionand asupra unor gene, prin simplul control alimentar, procesul general de imbatranire poate incetint. Senzational este ca s-a constatat si o anume tendinta reversibila, respectiv un real proces de intinerire. Marele merit al medicului este ca a reusit sa stabilieasca si mecanismul prin intermediul caruia carbohidratii ne scurteaza viata. La mijloc se afla insulina. Concentratia de insulina din sange influenteaza direct o gena denumita DAF 16, care poate declansa o serie de procese de reintinerire, poate stimula sistemul imunitar facandu-l sa lupte mai bine cu infectiile, si poate dezactiva anumite gene responsabile de aparitia cancerului. Gena in cauza este inhibata de concentratia mare de insulina, iar carbohidratii sunt principala componeta alimentara care determina descarcari importante de insulina in sange. Se poate spune ca demonstratia a fost facuta! Concluzia este ca renuntarea la carbohidrati (vezi aici lista alimentelor pline de carbohidrati), mai ales la zaharul rafinat, este secretul unei vieti lungi si sanatoase.