Am ajuns la 15-20 kg in plus. Nici macar nu stiu cum. Oare am fost bolnava? Nu, sau daca inconstienta poate fi numita boala, atunci da. Am fost bolnava. As mai putea da vina si pe stress, situatii incomode din viata mea de zi cu zi sau poate pe despartiri urate. Dar nu o voi face pentru ca imi e rusine, fata de mine si fata de voi. Daca tot vin si va insir aici pataniile mele legate de kilograme in plus, macar sa fiu sincera. Gata cu scuzele. Am 26 de ani si un surplus de 20 de kg. Si aici ma voi sfatui cu voi, despre cum sa facem sa lasam atat kg-le cat si frustrarile undeva in urma. Nu sunt nutritionist, sau vreun specialist in domeniu. Nici pe departe. Sunt aici ca sa adun sfaturi, ca sa va povestesc cum decurge drumul meu spre fericire, adica spre kg-le in minus si in primul rand ca sa imi exteriorizez sentimentele legate de acest subiect. Un om destept m-a sfatuit sa nu tin niciodata gandurile negative ascunse, se vor transforma in frustrari. Asa ca bine ati venit in jurnalul meu, un jurnal de slabuta wannabe! Mai pun de un ceai verde si pregatesc prima poveste: chinul mersului la sala. Ne citim data viitoare. Cu drag, Egreta Ps: voi va simtiti confortabil in pielea voastra? Eu tocmai am recunoscut ca nu.