"M-am apucat de Oshawa si am nevoie de sprijin moral" – au fost primele cuvinte pe care mi le-a spus prietena mea Tea, deja infometata dupa prima ora a primei zile din regim. A trecut cu bine de regimul spartan asa ca, acum, cu 6 kilograme mai usoara, dar si cu nervii la pamant, am rugat-o sa ne spuna prin ce stari a trecut. Voila: « Daca tii regimul Oshawa o sa poti face orice », asta mi-a zis prietena mea intr-o luni, acum doua saptamani. De fapt, mi-a povestit si de cat de bine s-a simtit anul trecut, cand l-a tinut. Mi-a spus ca iti ofera o energie incredibila si te transforma intr-un om nou nascut. Pfa, zece zile, mi-am zis eu. Ce poate fi asa greu ? Ok, implica sa renunt la tot ce e bun (mananci 4 cereale cu putina sare si bei apa, ATAT) dar zilele de ianuarie trec asa repede incat nici nu le voi simti. Asadar, marti am batut palma cu prietena mea – ne apucam. Am anuntat pe toata lumea ca ma apuc de o dieta nebuna si am asteptat cu nerabdare miercurea. Prima jumatate de zi a mers ca unsa. Am redescoperit gustul hriscai (am inmuiat-o peste noapte in apa), am savurat « mamaliga » de mei. Primele ganduri: sigur o sa le introduc in regimul meu normal, I love them! Graul si orezul nu ma atrageau cine stie ce, insa mi-am cumparat cateva rondele/galete, cam singurul produs pe care il gasesti ready-made, in plafaruri sau la Mega Image. Un deal pe care trebuie sa-l faci cu tine insuti inainte sa te apuci : va trebui sa gatesti in fiecare dimineata si sa-ti cari mancarea dupa tine. Vorba lui Peggy din the Muppets : Never eat more than you can lift. Cum v-ati dat seama, in dupa amiaza primei zile mi-a fost nasol. Adica m-au apucat tooooooate poftele din lume, ma durea stomacul ingrozitor (aka senzatia din tratamentul ColonHelp). In a doua zi m-am suprins delirand – efectiv simteam ca plutesc, in the nasty way. A treia zi am zis ca vine weekend-ul si m-am calmat. Adevarat, in weekend a fost cel mai ok. Mi-am impartasit suferinta cu cei doi prieteni cu care tineam Oshawa si am gatit numai nebunii. Marele avantaj al dietei, din punctual meu de vedere: poti sa mananci oricand si oricat. E o dementa, doar ca nu ti se zice ca nu o sa poti sa mananci dupa un anumit moment. Am improvizat toate retele : painici din faina integrala cu fulgi de grau, placinta cu foaie de placinta home made si umplutura de orez fiert (2 tipuri de orez). Ce sa mai, sky is the limit ! ? Zilele s-au scurs incet rau, dar imi ziceam in fiecare moment ca e pacat de tot chinul prin care am trecut. Energia a inceput sa apara, iar luni, la jumatatea dietei am facut ne-facutul : am cumparat intregului birou covrigi cu cascaval. Pe care i-am tinut in autobuz de s-au aburit geamurile si au lesinat femeile de pofta, dar eu eram triumfatoare. Stiam insa ca mai e o bariera de trecut : ziua a 8-a. Nici la jumatate, dar nici aproape de final. Ma apucase disperarea pentru ca nu mai voiam sa mananc nimic. Mi-era rau de foame si eram nervoasa ca as putea sa ma las. Cu ce am trecut mai departe ? O portie gigant de paste integrale si o vorba buna de la prieteni. Ce m-a vrajit la ideea acestui regim au fost efectele promise : purificare, energie incredibila, sanatate curata. Ok, nu m-am suparat nici ca am dat jos 6 kg. Am obtinut ceea ce mi-am dorit: mi-am pus la incercare ambitia (nu, nu e usor), am slabit, zilele mi s-au parut lungi ca cele de vara. Bonus: ma pot apuca linistit de orice dieta care sa nu implice urma de paine sau fainoase. Incep acum o perioada pe care nu am vazut-o documentata niciunde pe net si anume iesirea din dieta asta. Sigur, visez amandine si pizza al forno, dar ma linistesc cu gandul ca urmeaza doua zile de fructe si legume cu cel mai bun gust din univers, doar pentru ca nu-s cereale.. incet-incet voi introduce in alimentatie si branzeturi si lactate, iar carneturile abia peste o saptamana. Va recomand sa faceti ca mine daca va tine, nu-i usor insa. Te lovesti de toate fricile si frustrarile pe care le-ai putea avea legat de mancare, insa si efectele sunt pe masura chinului. I did it !!