Pentru ca aceasta saptamana urmeaza week-endului in care a fost ziua obezitatii, nutritionista noastra, dr.Mihaela Ursache de la Delta Hospital, ne-a oferit cateva sfaturi temeinice care sa ne ajute sa prevenim aceasta afectiune. In 2009, Parlamentul European propunea organizarea unor actiuni anuale care sa atraga atentia asupra fenomenului obezitatii. Astfel, din 2010, a treia sambata din luna mai a devenit Ziua Europeana a Obezitatii, data marcata prin diferite manifestatii in tarile UE. Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, in 2008, 51% dintre adultii romani erau supraponderali, iar 19,1 % obezi, iar cifrele sunt in crestere (nu numai in Romania, ci si la nivel global). Aceste date pesimiste sunt cu atat mai ingrijoratoare cu cat obezitatea incepe sa se manifeste de la varste foarte mici. Ce este obezitatea “Obezitatatea este considerata, din punct de vedere medical, o boala cronica”, spune Mihaela Ursache, medic nutritionist la Delta Hospital. „Se caracterizeaza printr-o acumulare excesiva de tesut adipos si se asociaza cu mai multe complicatii metabolice: diabet zaharat si dislipidemii (adica anomalii ale nivelului de lipide din sange), boli cardio-vasculare (hipertensiune arteriala, boala cardiaca ischemica, infarct si accident vascular cerebral), tulburari respiratorii, articulare si anumite forme de cancer”, a mai adaugat aceasta. Principala cauza a obezitatii este aportul caloric excesiv, neadaptat la necesarul energetic al organismului. Astfel, balanta energetica dintre aport si arderi este dezechilibrata. Alte cauze includ mancatul haotic (supraalimentatia), cu alimente si bauturi cu un aport caloric mare si lipsa unui orar al meselor – de exemplu, principala masa a zilei este seara. Toate aceste scapari, combinate cu un stil de viata sedentar, sunt cateva elemente care duc incet si sigur spre obezitate. Este adevarat ca obezitatea apare si din alte cauze (neuroendocrinologice, din cadrul unor boli genetice sau datorate unor medicamente), dar procentul acestora este foarte scazut – sub 5%. Necesarul caloric zilnic Necesarul caloric zilnic variaza in functie de activitatile zilnice. O persoana sedentara are un necesar caloric de 25 kcalorii pe kilogram (totalul situandu-se intre 1500 si 1900 kcalorii/zi), iar o persoana activa, aproximativ 35 kcalorii pe kilogram (intre 2100 si 2700 kcalorii/zi). La copii, necesarul energetic raportat la greutate este mai mare, mai ales in primii ani de viata, fiind concentrat pentru cresterea si dezvoltarea intregului organism. Acesta variaza in functie de varsta si sex: 1300 kcalorii in primii 3 ani de viata, 1700 kcalorii intre 4-6 ani, 2400 intre 7 si 10 ani, 2800 intre 15 si 18 ani pentru baieti si 2100 kcalorii pentru fete. [next] Ce presupune o alimentatie echilibrata “O alimentatie echilibrata nutritional contine un aport caloric adecvat necesarului organismului, care sa ofere toti nutrientii necesari, in proportiile optime – glucide 50-55 %, lipide 25-30 % si proteine 10-15% din totalul caloriilor”, spune medicul Mihaela Ursache. Este important de stiut ca nu toate tipurile de grasimi sunt nocive: avem nevoie si de ele in alimentatia zilnica. Acizii grasi sunt compusii lipidici care stau la baza lipidelor alimentare, fiind clasificati in functie de structura lor, in acizi grasi saturati (aportul lor trebuie limitat la sub 7% din totalul caloric – provin din produsele animale si uleiuri vegetale de cocos si palmier), acizi mononesaturati si polinesaturati. Acizii grasi mononesaturati sunt prezenti in uleiul de masline si uleiul de avocado sau de migdale, iar cei polinesaturati Omega 3 au ca surse pestele, uleiul de peste, uleiul de soia si de rapita. Acizii grasi polinesaturati Omega 6 se gasesc in uleiul de soia, de germeni de grau si de floarea-soarelui. Mesele zilnice trebuie in primul rand sa fie echilibrate caloric. Apoi, sa fie luate la intervale de maxim 3,5 – 4 ore, cu distributie in 3 mese principale si una-doua gustari. Prima masa ar trebui sa fie luata in prima ora de la trezire, iar ultima, cu 3-4 ore inainte de culcare. Gustarile pot fi un fruct sau un iaurt, un amestec de oleaginoase in cantitate moderata (maxim 30 de grame – alune, migdale, fistic, cativa biscuiti din faina integrala). Copiii ar trebui sa aiba un regim care sa includa alimente din toate grupele – carne sau peste, oua, lactate, fructe, legume si cereale, paine, lipide vegetale. Alimentele intens procesate, precum produsele de tip fast-food, de patiserie, care contin in exces zahar si grasimi hidrogenate, ori bauturile carbogazoase hipercalorice ar trebui reduse la minim din alimentatia zilnica a copiilor. Cand e cazul sa iti faci griji in legatura cu greutatea ta? “O crestere in greutate de aproximativ 5 kilograme peste greutatea ideala impune luarea de masuri pentru a preveni acumularea in continuare a kilogramelor”, ne sfatuieste medicul nutritionist Mihaela Ursache. “Este mult mai usor sa luam masuri inainte de a ajunge la obezitate, cand optiunile sunt restranse”, a adaugat aceasta. Din pacate, dieta ideala nu exista – exista in schimb necesitatea de a supraveghea in mod continuu alimentatia proprie (impreuna cu un medic, in cazul in care exista o predispozitie spre luarea in greutate), prin respectarea indicatiilor de mai sus. Daca reusim sa ne educam in privinta dietei zilnice, mentinerea greutatii la un nivel normal nu ar trebui sa fie o problema.